EXCLUSIV | „Educaţia este principala victimă a pandemiei”. Ecaterina Andronescu arată cum sacrifică autorităţile viitorul României prin închiderea şcolilor şi trecerea la cursuri online

Româniatv.net vă prezintă în exclusivitate o serie de interviuri cu miniştri care au coordonat sistemul de Învăţământ din România, sociologi şi psihologi care avertizează că „educaţia este principala victimă a pandemiei”, având în vedere măsurile dispuse de guvernanţi pentru închiderea şcolilor.

Ecaterina Andronescu a explicat că şcoala în online nu este o “şcoală adevărată” deoarece are “deficienţe majore”, în lipsa unei metodologii eficiente de evaluare a elevilor şi a faptului că profesorii, în marea lor majoritate, nu au fost pregătiţi să predea cu ajutorul Internetului.

Daniel Funeriu, ministru al Educației în perioada 2009-2012, a avertizat că efectele măsurilor aplicate de guvernanţi “vor fi grave” pe termen lung, iar situaţia dificilă în care se află şcoala din România este “rezultatul triumfalismului prostesc din vară”.

De asemenea, Andrei Marga a susţinut că închiderea şcolilor nu este o soluţie deoarece “afectarea noilor generaţii va fi extrem de vastă” şi a pledat pentru aplicarea modelului din Germania care a introdus în legea Educaţiei posibilitatea de a se repeta „anul de învăţământ compromis” din cauza pandemiei.

Alte articole

Schimbările majore propuse de guvernul Bolojan în educaţie. Program de la 8 la 17 şi „redimensionarea” burselor

Evaluare Națională clasa a II-a 2025. Ce subiecte au avut de rezolvat elevii la Limbă și comunicare

Citeşte şi: Şcoli închise din cauza COVID-19 şi după 8 noiembrie. Ce se întâmplă cu tezele pe care elevii ar trebui să le susţină în semestrul I

Psihologul Keren Rosner a explicat că, în lipsa interacţiunii cu colegii la şcoală, “la nivel emoţional, copilul va trăi o stare de dezamăgire, de tristeţe şi însingurare”, ceea ce ar putea afecta modul în care se va comporta şi relaţiona pe termen lung.

De asemenea, sociologul Gelu Duminică este de părere că efectele închiderii şcolilor le vom vedea peste 10 ani printr-o “resursă umană destul de slab calificat” şi o creştere analfabetismului funcţional. „Suntem o ţară bolnavă, ca să citez din celebrii clasici în viaţă, însă cei care ar trebui să ne însănătoşească sunt în vacanţă în Egipt şi nu sunt în România”, a subliniat el.

Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei: “Educaţia este principala victimă a pandemiei. În mediul rural, este o pierdere uriaşă. Online-ul are aceste deficienţe majore, care afectează nivelul de pregătire”

Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei (PSD) şi preşedinte al Senatului Universităţii Politehnica din Bucureşti, a criticat în termeni duri decizia lui Sorin Cîmpeanu a prelungi vacanţa elevilor pe fondul pandemiei şi posibilitatea ca şcoala să continue în sistem online din 8 noiembrie din cauza numărului mare de infectări cu COVID-19.

„Elevii nu ar fi trebuit să fie trimişi în vacanţă două săptămâni, cel mult dacă nivelul de infectare era ridicat. (…) Ar fi trebuit să fie trimişi în online în acele localităţi unde nivelul de infectare e peste 6 la mie. Dacă sunt localităţi fără COVID, de ce trebuie să-i trimitem în vacanţă sau să suspendăm cursurile acolo?”, a declarat Ecaterina Andronescu, pentru Romaniatv.net.

Deţinătoare de mai multe ori a portofoliului Educaţiei, cel mai recent în perioada noiembrie 2018 – august 2019, Andronescu a avertizat că “cel puţin un milion de elevi n-au avut contact cu învăţământul timp de un an şi jumătate, cât au fost cursurile suspendate”, iar aceştia provin din mediul rural, unde nu s-a putut face şcoală online.

“În mediul rural, este o pierdere uriaşă. (…) Uitaţi-vă pe datele Evaluării Naţionale de anul acesta. 33.000 de elevi nu s-au putut prezenta la examen, nu s-au putut înscrie la examen, fie că nu aveau situaţiile şcolare încheiate, fie că se înscriau degeaba pentru că nu aveau nicio şansă dacă n-au făcut carte. (…) Li se mai adaugă 35.000 care nu au luat nici măcar 5, adică aproape 70.000. În mediul rural, într-o generaţie sunt vreo 80.000 de elevi. Uitaţi-vă ce pondere mare o au elevii din mediul rural care nu mai au nicio şansă. Sunt înspăimântată de acest gând”, a afirmat Ecaterina Andronescu.

Citeşte şi: Peste 200 de oraşe au incidenţă peste 6 la mie. Premierul desemnat Ciucă vrea să ţină şcolile închise până ce incidenţa scade sub acest prag

Ecaterina Andronescu: „Şcoala online nu reprezintă o alternativă. Sunt şcoli care n-au făcut deloc carte”

Fostul parlamentar a invocat un document al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) care vorbeşte despre pierderi la nivelul economiei şi societăţii Statelor Unite de 15.000 de miliarde de dolari, “pierderi care pornesc de la lipsa unor competenţe pe care şcoala ar trebui să le formeze şi nu s-au format” din cauza pandemiei. În cazul României, Andronescu a explicat că pierderile “nu vor fi mai mici”.

“Pierde România la competenţe, la capacitatea oamenilor de a înţelege lumea în care trăiesc. Educaţia este principala victimă a pandemiei, din păcate”, a evidenţiat Andronescu.

În opinia sa, şcoala online “nu reprezintă o alternativă”. “Atunci când nu ai tehnologie, e complicat să spui că mai faci şcoală. Online-ul are aceste deficienţe majore, după părerea mea, care afectează nivelul de pregătire”.

“Sunt şcoli care n-au făcut deloc carte, cum sunt cele din mediul rural. Sunt şcoli din mediul urban, unde exista tehnologie, dar unde profesorii n-au vrut cel puţin în primul semestru să intre în online. Mulţi n-au fost pregătiţi pentru online.

Predarea în online ţie ca profesor îţi consumă mult mai mult timp să-ţi pregăteşti lecţia, să-l evaluezi pe elev, deci nu este o cale mai uşoară de a-ţi exercita profesia, dimpotrivă o cale mai complicată.

Şcoala în online nu este o şcoală adevărată. Nu pledez pentru online. Nu pledez pentru toate şcolile în online”, a afirmat ea.

Ecaterina Andronescu avertizează că România are 100 de milioane de euro pentru şcoala online pe care nu i-a folosit

Mai mult, Ecaterina Andronescu a amintit că din august 2019 “există două proiecte semnate prin fonduri europene de peste 100 de milioane de euro care vizau digitalizarea sistemului de învăţământ” şi acuză guvernanţii că nu au recurs la aceste fonduri.

“Nu înţeleg de ce sistemul nu a beneficiat de aceste resurse şi proiecte pentru că unul dintre aceste proiecte viza realizarea unei platforme de e-learning unde să se găsească manuale în format electronic, unde profesorul să-şi poată pună lecţia.

Au fost semnate proiecte din bani europeni. Nu sunt bani de la buget. Nu s-au deschis proiectele acestea şi n-am înţeles de ce”, a explicat Ecaterina Andronescu.

De asemenea, actualul președinte al Senatului Universității Politehnica din București este de părere că „generaţia aceasta este cea născută cu tehnologie avansată”, motiv pentru care „nu poţi să-i văduveşti”.

„A existat acordul Ministerului Fondurilor Europene. Fondurile acestea au fost repartizate Ministerului Educaţiei. Exerciţiul bugetar s-a încheiat în anul 2020, dar Comisia Europeană, ca şi în exerciţiul bugetar anterior, a mai prelungit exerciţiul bugetar încheiat cu încă doi sau trei ani. Încă ar putea fi cheltuiţi banii.

România e departe de a-şi fi cheltuit resursele alocate din bani europeni pentru exerciţiul bugetar care s-a încheiat în 2020”, a conchis Ecaterina Andronescu.

Citeşte şi: OMS cere ca școlile să rămână deschise: ”Închiderea școlilor a făcut mai mult rău decât bine”