EXLUSIV CUTIA NEAGRĂ Daniel Dăianu nu este de acord cu reforma lui Bolojan: „Deficitul nu se poate rezolva doar prin tăieri. Suntem obligați să spunem adevărul”

MĂNĂSTIRE: Bine v-am găsit! Vă mulțumesc că sunteți alături de noi în această seară. O ediție specială într-o zi specială. Și vă lansez o provocare de a ne urmări alături de invitatul meu într-un dialog lucid și tranșant despre România și despre lumea în care trăim. Noua lume în care se pare că am intrat fără să fim avertizați. Invitatul meu din această seară – profesorul, academicianul și președintele Consiliului Fiscal, domnul Daniel Dăianu. Bună seara!

DĂIANU: Bună seara și mulțumesc pentru invitație!

MĂNĂSTIRE: Mulțumesc, de asemenea, pentru prezență. Am spus dialog lucid și tranșant pentru că așa v-am văzut eu în ultimele intervenții, de câteva luni, domnule profesor.

DĂIANU: Ca și cum nu aș fi fost până acum.

Alte articole

EXCLUSIV Baronii banului public, sub lupa CUTIA NEAGRĂ. Cine este „Doru de la Troia”, afaceristul „amărât” cu sechestru pe 25 de case, conectat la Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei

EXCLUSIV CUTIA NEAGRĂ demască legătura secretă dintre Bolojan și Toma, calul troian al premierului în PSD. Prietenia discretă care leagă politica de afacerile controversate cu bani publici

MĂNĂSTIRE: Ați fost, dar am văzut un discurs mai tranșant, mai ascuțit vizavi de realitățile noii lumi, așa cum am spus, în care am intrat. Aș vrea să încep plecând puțin din spate, de la anul 2019, de dinainte de pandemie, când părea că lumea și România intră într-un soi de prosperitate, normalitate, au intrat fonduri europene în România. Multe proiecte, multe șanse de dezvoltare. A venit episodul pandemiei și de atunci lucrurile au luat o turnură nu foarte plăcută. Există o vorbă a românului: grija zilei de mâine. Vedem că în ziua de astăzi foarte mulți români își pun problema zilei de mâine, lupta de supraviețuire, de a avea un acoperiș, de a plăti cheltuielile, de a avea să-ți cumperi de mâncare.

Vezi și CUTIA NEAGRĂ EXCLUSIV Cine a pus pe butuci Armata Română. Investigația-șoc care demască jaful național

DĂIANU: Eu aș face o distincție între lupta pentru supraviețuire, supraviețuirea și prudența, adică un om chibzuit. Întotdeauna cei care au pus deoparte, care erau și harnici, au prosperat.

MĂNĂSTIRE: Pot să vă întrerup? O parte ne mănâncă inflația.

DĂIANU: Aș vrea să zic altă chestiune. O inflație, nu spun bună, o inflație normală este în jur de 2,5%. Și am avut criza financiară, pandemia, criza energetică provocată de invazia asupra Ucrainei și am avut inflația.

MĂNĂSTIRE: BNR.

DĂIANU: Și acum, și BNR, pe fondul acestui război din Orientul Mijlociu. Ne vom confrunta numai cu prețuri înalte sau vom avea și constrângere de cantități? E o discuție acerbă.

MĂNĂSTIRE: Ce riscă România? Pentru că românii se aprovizionează din alte zone, din ce înțeleg.

DĂIANU: Eu vorbesc de o constrângere globală. Deci, pentru că acești 20% din alimentarea globală, 20% care s-au dus din cauza acestui război, este vorba de țiței și gaz lichefiat. România are și producție externă, exportă benzină. Ar fi fost o problemă doar de motorină. România este stat membru al UE, chiar dacă poți să impui restricții la export. Toate statele membre din Uniune se gândesc la măsuri administrative care să protejeze economia internă. Vor fi mari perturbări, vor avea loc deturnări de aprovizionări, adică cei care au bani mai mulți vor oferi.

MĂNĂSTIRE: Vor supralicita.

DĂIANU: Bineînțeles. Chiar dacă statul, care este exportator, își asumă plata unei rezilieri, ce ar obține în plus? Este o situație pe care nu că o apreciem aici, o spun cei care au date la nivel global. Tot fac asemuire cu ce s-a întâmplat în 1973, în 1979, cele două crize ale aprovizionării cu țiței. Acum nu este vorba numai de preț. Este vorba de constrângerea de cantitate, nu vom avea cantitatea necesară și de gaz lichefiat în Qatar. Aici nu este: am închis Strâmtoarea Ormuz și e ca și cum am închis comutatorul. Cum ați spus și dvs., au fost distruse capacități de producție, acestea nu pot fi refăcute peste noapte.

MĂNĂSTIRE: Să revenim puțin la România. Anul trecut, când s-a instalat noul cabinet pe care dvs. îl monitorizați, este un organism independent. Monitorizați acest guvern în ceea ce privește politicile fiscale.

DĂIANU: Spuneți că nu ține de statul român. Face parte totuși din arhitectura internă, suntem independenți de guvern.

MĂNĂSTIRE: Când s-a instalat acest guvern, Bolojan a înțeles că avem probleme cu deficitul, că va urma perioada și că va începe reforma profundă a statului. Am văzut, în schimb, această reformă profundă a statului cu reducerea de cheltuieli, de entități, s-a transformat, din păcate, spun eu, într-o așezare a unei greutăți aproape insuportabile pe spatele contribuabilor. Și nu s-a respectat, până la urmă, o linie de traseu sau o discuție, așa cum a avut loc în vara anului trecut, despre reforma statului.

DĂIANU: Sunt de acord că reforma statului nu înseamnă numai tăieri. Reforma statului consumă însă timp, nu se poate face peste noapte. Aceasta este o naivitate. Nu se poate face peste noapte întrucât, mai ales într-o democrație, ai nevoie de schimbări de fond. Și arăt cu degetul la dezbaterea privind funcționarea justiției, încercând să subliniez un aspect. În societate există structuri de rezistență. Pe de-o parte există încleștări legitime. Oamenii, și atunci când îmbrățișează aceeași filosofie, pot să aibă interese divergente. Vă dau un exemplu: există dispută mare între impozitare progresivă și să rămânem pe cota unică.

MĂNĂSTIRE: Mi-ați dat un răspuns. Și atunci vă întreb de ce politicienii s-au aventurat să facă declarații, au format acest guvern, după care au venit direct cu povara pentru popor.

Citește și EXCLUSIV | CUTIA NEAGRĂ Cum au spălat ucrainenii 2 MILIARDE de dolari prin țara noastră. Cea mai mare acțiune a grupării a fost între februarie și iunie 2025

DĂIANU: Permiteți-mi să intervin cu o altă variabilă. România era amenințată, după acel deficit extrem de mare din 2024, riscam să nu mai fim finanțați. Măsurile sunt de austeritate. N-ai cum să corectezi un deficit atât de mare dacă nu ai tăieri de cheltuieli și creșteri de venituri. Tăierea cheltuielilor nu de la stat, cheltuieli ale societății românești finanțate prin bugetul public. Aceste cheltuieli oricum sunt mici. Dacă ne uităm, o să observăm că noi suntem la coadă, s-a creat un mit că avem un stat care abuzează. Da, nu medicii, profesorii, armata, jandarmeria. Deci s-au făcut abuzuri, compartimente ale menținerii ordinii publice au fost utilizate în mod abuziv de unele guverne. Sunt de acord, dar în ansamblu statul român nu finanțează corespunzător educația, sănătatea, chiar armata. Acesta este un mit care trebuie să iasă din discuție.

MĂNĂSTIRE: Este mitul vândut de politicieni acest tip de retorică. S-a obținut votul, s-a câștigat o putere politică și s-a dovedit că a fost o poveste de campanie.

DĂIANU: Eu, când am ieșit din Palatul Parlamentului, invitat de premierul Bolojan, am fost întrebat de colegii dvs.: cum vedeți rezolvată problema deficitului? Nu se poate rezolva doar din tăiere de cheltuieli. Imposibil. Am greșit și acceptăm. A venit un discurs și din partea Cotroceniului. Am spus: eu nu sunt pus într-un scaun pentru a contrazice, pentru a spune nu, că așa îmi place mie, nu. Suntem obligați să spunem adevărul așa cum îl vedem noi și să spunem publicului ceea ce considerăm că este necesar pentru a menține sau a reveni la sănătatea finanțelor publice. De ce am spus? Nu se puteau tăia cheltuielile cu o secure. Inițial se vorbea de 7% deficit, o țintă fantezistă. Ulterior s-a aprobat o altă țintă de deficit. Am spus că nu se poate și trebuie să recurgem, cu strângere de inimă. Cui îi face plăcere să primească un mesaj de acest gen, că vor crește taxele și impozitele? De ce? Pentru că nu puteau fi crescute printr-o colectare mult mai bună a taxelor și impozitelor. Întrebarea legitimă este: dar de ce nu se poate? În Polonia s-a reușit, în Georgia s-a reușit, în Grecia s-a reușit. Marea criză din Grecia a fost cauzată nu numai de erori, de politici în mod deliberat greșite ale guvernelor și de faptul că evaziunea fiscală era la cote maxime. Vă aduceți aminte de elicopterele care ajunseseră să filmeze case cu piscină, plus Fiscul care nu-și făcea treaba. Nu suntem judecători, nu dăm noi note. Noi constatăm și suntem obligați să trimitem opinii. Pot să anticipez o ameliorare a colectării taxelor și impozitelor, dincolo de ceea ce înseamnă suplimentarea veniturilor fiscale prin creșterea de taxe și impozite. Nu se putea altfel. Dacă am fi avut o baghetă magică…

MĂNĂSTIRE: Eu discut despre altceva. Eu știu, opinia mea este că oamenii, un popor, nu pot fi conduși de către politicieni în ciuda voinței acelei majorități. Mai cred că oamenii nu trebuie să fie păcăliți și amăgiți. Nu poți să zici ceva în campanie și după să faci altceva. Acești domni, ca să nu-l mai nominalizez doar pe Bolojan, dacă veneau și spuneau în campanie, poate nu obțineau voturile. Eu nu cred că o societate poate fi condusă prin minciună. Noi îi conducem și, până la urmă, trebuie să se supună.

DĂIANU: Eu vă înțeleg argumentul. Există, dacă vreți, o trăsătură a omului politic. Omul politic, chiar și atunci când înțelege ce este posibil, chiar când este mânat de gânduri mărețe, când își dă seama că trebuie să lucreze în binele societății… unii sunt de-a dreptul lupi, fără scrupule. Nu doar în România. De aceea este nevoie de democrație. Democrația trebuie să înfrâneze aceste porniri, să le oprească. Da, ai nevoie de o democrație puternică. Vedem, pornind de la ceea ce s-a întâmplat în ultimele două decenii. Dvs. ați vorbit de pandemie. Răul a pornit de la criza financiară globală. A fost salvată industria financiară pe spinarea cetățeanului simplu. De aici și această încercare mare de a crea circuite paralele. Bitcoin a apărut exact…

MĂNĂSTIRE: Exact același sentiment pe care eu, ca jurnalist, îl am de la oamenii cu care vorbesc: dacă au împrumutat atâția bani, ce au făcut cu banii?

DĂIANU: Stați puțin, aici dvs. vorbiți de un stoc. Să știți că nu 60%, cât era datoria publică… stocul, ai spune, încă este rezonabil. Problema României încă nu este stocul de datorie, care a crescut foarte mult de la 30%. Este deficitul bugetar. Dacă acesta este mare, costurile cresc, pentru că alimentează… ești pus în situația să finanțezi un deficit mare concomitent cu o datorie publică ce crește. Poate să devină copleșitor pentru bugetul public și viața oamenilor. Oamenii pot să creadă… pe piața internă sunt bănci, fonduri de pensii, avem o parte din…

MĂNĂSTIRE: Ce au făcut domnii politicieni cu banii aceștia împrumutați? I-au investit?

DĂIANU: Am mai fost întrebat și am încercat să spun că problema României nu este că au investit toți banii. Nu. Acești bani au fost folosiți și pentru construcția de drumuri, deși intră dintr-o pungă comună. Sigur că apare compartimentat atunci când se împart banii țării pentru diverse utilizări. Repet, problema este că nu am fost chibzuiți. Nu au fost unele guverne chibzuite în sensul de a avea în vedere că o țară cu resurse limitate trebuie să fie prudentă. A funcționat și o dominantă în gândirea politică: în preajma anilor electorali se folosesc pentru a capta bunăvoința. Nu ai voie să faci așa ceva dacă ești loial și dacă ai buni sfătuitori.

MĂNĂSTIRE: Au încercat, dar n-au reușit. S-a încercat, dar fără rezultate.

DĂIANU: Da, dar vedeți dvs., pot să nu mai fie la butoane cei care au fost la guvernare, dar consecințele rămân pentru populație.

MĂNĂSTIRE: Aveți un dialog cu premierul Ilie Bolojan, să vă întâlniți sporadic? Ați spus că v-ați întâlnit.

DĂIANU: Am avut o întâlnire la Palatul Parlamentului.

MĂNĂSTIRE: Nu aveți un dialog?

DĂIANU: Există și un conflict de interese. Președintele Consiliului Fiscal nu poate să fie consultant. În mod indirect, noi, Consiliul, informăm societatea. Deci nici nu cred… de exemplu, dacă mi s-ar fi cerut să fiu consilier…

MĂNĂSTIRE: Nu consilier în sensul… ci mai degrabă consultant.

DĂIANU: Prin ceea ce facem, și eu am dialog și cu Ministerul de Finanțe. Cu fiecare ministru de finanțe am avut dialog și am exprimat puncte de vedere.