Fenomenul El Nino aduce vreme extremă pe toată planetă, inclusiv ploi torenţiale, furtuni sau secetă, ce afectează grav agricultura.

Biroul Australian a realizat şapte modele climatice, cu informaţii strânse de la colegii meteorologi din întreaga lume, din care cinci indică revenirea condiţiilor El Nino, în timp ce celelalte două sunt neutre – nu arată nici El Nino, nici La Nina.

Alte Articole

ORA DE VARĂ 2021. De ce nu se mai schimbă ora. Decizie a Comisiei ...

A apărut plasturele care îți permite să te vaccinezi singur

Un prototip al unei rachetei SpaceX a explodat la sol, la câteva ...

Organizaţia Meteorologică Mondială a declarat săptămâna trecută că previziunile sale sunt neutre pentru a doua jumătate a lui 2012.

Ultimul fenomen El Nino a fost înregistrat în 2009/2010, când a fost clasificat drept slab-moderat.

El Nino este unul din cele mai complexe fenomene globale ale interacțiunii între atmosferă și hidrosferă. Acesta se produce în zona tropicală a Oceanului Pacific şi are două efecte majore: încălzirea la suprafaţă a apelor oceanului şi deplasarea acestora dinspre vest spre est, sub impulsul unor mase de aer care se deplasează în aceeaşi direcţie şi modificarea anormală a climei pe întreaga planetă, dar mai ales, în zonele tropicale.

Denumirea El Nino provine din limba spaniolă și înseamnă „Copilul Domnului”, fiind folosită de pescarii din Peru și Ecuador pentru perioadele din preajma Crăciunului, când apa oceanului este foarte caldă. Fenomenul se repetă la intervale neregulate cuprinse între 3 şi 7 ani, iar încălzirea poate să dureze chiar şi 1-2 ani.

Opusul fenomenului El Nino este La Nina („fetiță”, în limba spaniolă), fenomen caracterizat printr-o răcire anormală a apelor din estul Oceanului Pacific, care duce, şi el, la fenomene meteo extreme.

În ultimii 100 de ani, frecvenţa acestor fenomene s-a mărit, însă încă nu se ştie dacă este legată de încălzirea globală.