„O delegație comună Camera Deputaților — Senat, în săptămâna viitoare, 18 — 20 ianuarie probabil, va fi la Oslo. (…) Este o acțiune comună pentru că Norvegia este un Parlament monocameral, dar cred că este foarte bine pentru că legislația privește Parlamentul în ansamblul său. Cred că ar face bine pentru ambele Camere, și pentru Camera Deputaților și pentru Senat, o discuție la fața locului pe probleme ce țin de legislația protecției copilului”, a declarat Filip pentru Agerpres.

Citeşte şi: CAZUL BODNARIU. Ambasada Norvegiei oferă primele explicaţii

Alte Articole

Ce a ucis-o pe frumoasa studentă de la Geografie! Colegii sunt ...

Statul român trebuie să sprijine comunitățile românești ...

Virgil Popescu, despre rutele de transport de gaze la care este ...

Potrivit acestuia, Comisia pe care o conduce a întocmit, în cursul zilei de miercuri, un Memorandum privind această vizită oficială la Oslo, documentul urmând să fie semnat de președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, supus atenției Biroului permanent și transmis președintelui Parlamentului Norvegiei.

„Miercuri, la nivelul Comisiei pentru politică externă a Senatului, am gândit împreună cu cei de la Direcția de Relații Externe a Senatului, o scrisoare pe care președintele Popescu-Tăriceanu urmează să o semneze și să o trimită omologului domniei sale din Parlamentul norvegian în vederea înțelegerii spiritului legislației norvegiene, pe care noi nu o înțelegem, cel puțin din ceea ce vedem în prezentarea publică a prevederilor legale. Unele dintre ele sunt efectiv excesive dacă ele așa sunt, legate de raporturile dintre părinți și copii, care ar putea să provoace decăderea din drepturi a părinților față de copii, ceea ce ni se pare o situație foarte gravă”, a precizat Petru Filip.

Acesta a adăugat că documentul a fost redactat „în termeni foarte bine cântăriți referitor la rugămintea de a deschide ușile Parlamentului norvegian”, pentru ca reprezentanții celor două Parlamente să poarte „o discuție reală, directă și corectă de ambele părți” fiind vorba despre „culturi și abordări diferite”.

Președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului a ținut să precizeze faptul că acest Memorandum nu necesită avizul Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, fiecare Cameră urmând să aprobe separat documentul.

„La nivelul Senatului, Memorandumul cu propunerea de deplasare îl face Comisia de politică externă și va fi înaintat Secretariatului General al Senatului și, ulterior, va trece de Biroul permanent. Nu este vorba de o aprobare a Birourilor permanente reunite ale celor două Camere, fiecare Cameră aprobându-și propriul lui program, propriul Memorandum al Comisiei de specialitate. Că ulterior delegația va fi una comună, cu program comun acolo, asta este o chestiune deja de procedură organizatorică”, a explicat Filip.

Petru Filip a adăugat că, în opinia sa, efectuarea acestei vizite la Oslo vine ca urmare a unei discuții purtate de către cei doi președinți, Valeriu Zgonea și Călin Popescu-Tăriceanu, în delegația comună parlamentară Camera Superioară a Parlamentului urmând să fie reprezentat de senatorii Titus Corlățean (PSD) și Ben-Oni Ardelean (PNL).

„Cred că a fost o discuție la nivelul președinților celor două Camere, pentru că problema, la un astfel de nivel, excede relațiile directe la nivelul Comisiilor de politică externă. Este vorba de mult mai mult decât o discuție care ar fi putut avea loc între mine, de exemplu, și omologul meu norvegian. Ieri după-amiază am purtat o discuție telefonică cu domnul președinte Tăriceanu și cred că asta a fost, o discuție a celor doi președinți în vederea luării unei legături directe cu președintele Parlamentului norvegian„, a mai spus Filip.

El a menționat că, la nivelul Comisiei pentru politică externă din Senat, a existat „din punct de vedere politic o implicare pe această problemă”, fiind purtată deja o discuție cu ambasadorul Norvegiei la București.

„Și la nivelul Parlamentului se încearcă realizarea unui contact direct cu lideri politici din Parlamentul Norvegiei pentru a explica, din punct de vedere al legislației și tradițiilor românești, modul în care în România este văzută și simțită relația între părinți și copii, pentru că ne dăm seama că este o chestiune care ține de abordări diferite. (…) Cred că prin discuții directe și corecte de ambele părți, fără ca acest lucru să însemne o imixtiune în treburile interne ale uneia sau alteia dintre țări, putem să încercăm o armonizare față de aceste prevederi legale”, a conchis Filip.

Pe 16 noiembrie 2015, Serviciul Local de Protecție a Copilului din Norvegia a luat în custodie copiii familiei Bodnariu.