FMI cere zonei euro să crească fondul de urgenţă şi să analizeze emisiuni de obligaţiuni comune

Economia globală se află „într-un moment definitoriu”, care necesită acţiuni rapide şi colective, a spus Lagarde, într-un discurs la Consiliul pentru Relaţii Externe din Berlin.

Pentru a ajuta la depăşirea acestei perioade dificile, Lagarde a cerut statelor creditoare să susţină o majorare a resurselor FMI, astfel încât instituţia să poată acoperi un deficit de finanţare estimat la 1.000 de miliarde de dolari în următorii ani.

„Cu cât aşteptăm mai mult, cu atât va fi mai rău. Singura soluţie este de a merge înainte împreună. Trebuie să înţelegem cu toţii că este un moment definitoriu. Nu este vorba de salvarea unei ţări sau a unei regiuni. Este vorba de salvarea lumii de la o spirală de declin economic”, a spus Lagarde.

În ultimii doi ani, FMI a contribuit la finanţarea mai multor pachete de împrumuturi pentru state din zona euro, însă cerşterea presiunilor asupra unor ţări mari, precum Italia, a determinat instituţia să ceară majorarea resurselor de care dispune, estimate la circa 380 de miliarde de dolari.

Alte articole

Ungaria ar putea să fie următoarea ţară vecină, după Bulgaria, care adoptă moneda euro. România nu are o dată stabilită nici măcar pentru începerea procesului

Bulgaria anunţă oficial trecerea la euro, devenind al 21-lea stat care a adoptat moneda europeană. Când va intra în vigoare trecerea şi cât va costa o leva

Statele membre ale uniunii monetare au acceptat să aloce FMI aproape 200 de miliarde de dolari, însă ţări precum SUA, Canada, China sau Japonia nu s-au grăbit să adopte o decizie similară şi cer măsuri mai ample din partea Europei pentru rezolvarea crizei datoriilor.

FMI vrea să-şi crească resursele cu până la 500 de miliarde de dolari, incluzând fondurile promise de ţările din zona euro, a spus directorul FMI.

„Sunt convinsă că trebuie să creştem capacitatea de împrumut a Fondului”, a spus Lagarde.

Şeful FMI a apreciat deciziile guvernelor din zona euro de a impune o disciplină fiscală mai strictă şi măsura Băncii Centrale Europene de a asigura lichiditate pe termen lung băncilor, însă acestea sunt doar „piese” într-o soluţie mai amplă la criză.

Lagarde a avertizat asupra riscurilor ca majorarea costurilor de finanţare pentru Italia şi Spania să conducă la o criză de solvabilitate, cu efecte dezastruoase pentru stabilitatea sistemică.

„Adăugarea de resurse reale substanţiale la ceea ce este în prezent disponibil prin includerea Facilităţii Europene pentru Stabilitate Financiară în Mecanismul European de Stabilitate şi identificarea unui termen clar şi credibil la care acesta să fie operaţional ar ajuta substanţial”, a spus directorul FMI.

Şeful instituţiei internaţionale a cerut liderilor europeni să completeze „pactul fiscal” convenit luna trecută cu o formă de distribuire a riscului financiar, menţionând ca posibilităţi obligaţiuni sau titluri comune ori un fond de răscumpărare a datoriei.

Lagarde a cerut, de asemenea, măsuri mai ample din partea ţărilor din afara Europei, adăugând că Statele Unite au o responsabilitate specială, din postura de cea mai mare economie a lumii.

Ţările emergente şi avansate care înregistrează surplusuri mari de cont curent ar trebui să ia măsuri pentru încurajarea cererii interne pentru a susţine creşterea globală.

Într-o referire aparentă la Germania, Lagarde a afirmat că există o regiune mai mare în Europa unde consolidarea fiscală ar putea fi mai graduală. Lagarde a subliniat, de asemenea, nevoia unei relaxări monetare oportune odată cu declinul inflaţiei dar şi al economiilor din zona euro.