Fostă reşedinţă a lui Mihai Viteazul, restaurată după ce ani de zile a stat în paragină

Primăria Alba Iulia a anunțat miercuri că a organizat procedură de licitație deschisă pentru atribuirea contractului de achiziție a serviciilor de proiectare tehnică și de asistența aferente obiectivului „Conservarea, restaurarea și valorificarea durabilă a ansamblului Palatul Principilor din Alba Iulia”. Au fost depuse patru oferte, câștigătorul urmând să fie desemnat în următoarele 20 de zile.

Valoarea estimată evidențiată în cadrul documentației de atribuire este de peste 1,3 milioane de lei, pentru serviciile de proiectare, asistență tehnică pe durata lucrărilor, cheltuieli diverse și neprevăzute.

Un segment aparte în tema de proiectare este atribuit, dincolo de evaluarea tehnică și financiară, determinării funcționalității pe care o poate avea Palatul.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Vezi şi: Stareţul unei mănăstiri susţine că a găsit osemintele lui Mihai Viteazul, în Teleorman VIDEO

Alte articole

Călin Georgescu, mesaj la 425 de ani de la uciderea lui Mihai Viteazul: „La fel ca atunci, și astăzi, aceleași interese imperiale, reprezentate acum de globaliștii anticreștini, se tem de românii uniți”

Klaus Iohannis, la deschiderea anului școlar: ”Avem încă două miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii școlare, prin PNRR”

Câteva dintre propuneri vizează atât conservarea și valorificarea in situ, dar și amenajarea spațiilor Palatului, luând în calcul mai multe teme: un muzeu al Principatului Transilvaniei, împreună cu alte spații specifice acestei destinații, respectiv o Sală a Dietei, cu capacitate de 200 de persoane, o Sală de judecată, o Sală a paharnicilor, toate în zonele în care acestea au existat până la remodelările din perioada habsburgică și unde se pun în valoare, totodată, decorațiile din secolul al XVIII-lea, o Sală a gărzilor și alta a Consiliului princiar.

De asemenea, palatul ar putea găzdui o secție de arheologie/lapidar, un centru cultural și un centru de conferințe, un sediu de bibliotecă, cu holul utilizabil pentru evenimente culturale. În aripile vestice ar urma să fie spații pentru expoziții temporare sau permanente și ateliere pentru artiștii plastici, librărie/cafenea/ceainărie/cramă, precum și spații adecvate activităților demonstrative cu tentă istorică: ateliere de pietrărie, pictură, arheologie, olărie (vase, cahle de sobă), marochinărie, strungărie în lemn, fierărie ori bijutier, arme etc.

„Puține orașe din lume, nu doar din Europa, se pot lăuda cu un asemenea edificiu impunător, cum e Palatul Principilor. Noi l-am avut mereu lângă noi și, cu toate astea, într-un stil pur românesc, din delăsarea unora și ignoranța altora, am fost nevoiți să îi vedem „evoluția”. Adică să ne doară cum se degrada cu fiecare zi, cu fiecare an. Până la urmă, vorbim de locul care l-a găzduit inclusiv pe Mihai Viteazul sau pe principele Gabriel Bethlen, cu întreaga sa moștenire iluministă. E normal să fie deschis tuturor și să se bucure toată lumea de el”, a declarat, potrivit unui comunicat de presă transmis AGERPRES, primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava.

Conservarea și restaurarea palatului necesită un efort financiar, estimat de autorități la începutul acestui an, la douăzeci de milioane de euro.

În primăvara lui 2009, prin hotărâre de guvern, Palatul Princiar a fost transmis din proprietatea publică a statului și din administrarea Ministerului Administrației și Internelor în proprietatea publică a municipiului Alba Iulia și în administrarea Consiliului Local.

Palatul are aproape 250 de încăperi, cu o suprafață totală de peste 8.100 de metri pătrați.

Aflat în apropierea Catedralei Romano-Catolice și a Sălii Unirii, fostul palat al principilor Transilvaniei a fost construit în secolul al XV-lea, fiind modificat și extins în secolele XVI—XVII. Inițial, clădirea a avut drept destinație reședința Capitoliului romano-catolic, adică locul unde se redactau și autentificau acte. Din secolul al XVI-lea, a fost reședință princiară, iar pentru o perioadă de 11 luni, în anii 1599 și 1600, edificiul a servit ca reședință a voievodului Mihai Viteazul.

Clădirea a fost grav avariată de turci și tătari, în timpul marilor invazii din 1658 și 1662. Odată cu cucerirea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat în cazarmă, rămânând cu acest statut timp de trei secole, până în urmă cu zece ani. Din secolul al XVII-lea, a găzduit garnizoana austriacă cu arsenalul și cazarma de artilerie, iar în decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie.

În cronicile străine ale vremii, în epoca medievală, Palatul Princiar a fost descris ca un edificiu foarte luxos, împodobit cu fresce și scări de marmură. Clădirile sunt grupate în jurul a două curți de formă pătrată. Edificiul este unul reprezentativ pentru spațiul transilvan din punct de vedere arhitectonic, regăsindu-se aici stilurile gotic, renascentist și baroc.