Franţa şi Italia cer mărirea deficitului permis de 3% şi modificarea criteriilor de îndatorare a statelor. Deficitul în România este 4,7%

Deficitul bugetar al României va ajunge probabil în final sub ţinta prevăzută pentru acest an deoarece veniturile mai ridicate şi limitarea cheltuielilor au ajutat la îmbunătăţirea disciplinei fiscale a ţării, scrie Bloomberg.

27 dec. 2021, 17:16
Franţa şi Italia cer mărirea deficitului permis de 3% şi modificarea criteriilor de îndatorare a statelor. Deficitul în România este 4,7%

Liderii francez și italian, Emmanuel Macron și Mario Draghi, au cerut joi într-un articol comun reformarea  criteriilor de la Maastricht care fixează plafonul de îndatorare al statelor, informează Agenția de presă Rador. Aceste reguli au fost puse între paranteze în timpul crizei sanitare pentru a menține economiile Uniunii pe linia de plutire.

„În același fel în care aceste reguli nu au restrâns răspunsul nostru la pandemie, ele nu trebuie acum să ne împiedice să realizăm toate investițiile necesare”, cer cei doi lideri într-un articol apărut pe site-ul „Financial Times”.

Emmanuel Macron a anunțat deja pe 9 decembrie că vrea să facă din reforma criteriilor de la Maastricht una din prioritățile președinției franceze a UE, estimând că întrebarea „pentru sau contra 3%” deficit este „depășită”. Mesajul lui, sprijinit de astă dată de omologul lui italian, se adresează țărilor din UE celor mai atașate de regulile rigorii, printre care cei din nordul Europei, care își exprimaseră reticențe înaintea adoptării unui buget de relansare excepțional post-pandemie. Și Germaniei noului cancelar Olaf Scholz, deocamdată mult mai rezervat pe acest subiect. „Trebuie să ne reducem nivelul de îndatorare, nu este permisă nicio îndoială pe acest subiect, nu putem spera să atingem acest obiectiv crescând impozitele sau realizând tăieri insuportabile la cheltuielile sociale, nici ucigând în fașă creșterea, reechilibrând finanțele publice printr-o ajustare bugetară care nu ar fi viabilă”, pledează cei doi lideri.

Sorin Grindeanu: „2022 va fi un an record din punct de vedere al semnării de contracte noi pentru investiţii”
Cei doi solicită reguli economice mai permisive în Uniunea Europeană. „Noi trebuie să dispunem de o mai mare marjă de manevră și să putem realiza cheltuielile-cheie necesare viitorului nostru și suveranității noastre. Regulile bugetare ar trebui să susțină datoria creată pentru a finanța aceste investiții, care contribuie incontestabil la bunăstarea generațiilor viitoare și la creșterea pe termen lung, dat fiind că aceste cheltuieli publice participă de fapt la viabilitatea datoriei pe termen lung”, adaugă ei. Potrivit Palatului Élysée, Emmanuel Macron contează pe summitul informal al șefilor de stat și de guvern ai UE pentru a face „o estimare cuantificată a nevoilor de investiții și regulilor care vor trebui în consecință să evolueze, printre care regulile concurenței și regulile comerciale, dar și regulile bugetare europene, care trebuie să fie adaptate la mizele epocii”.

Dacia e cea mai bine vândută maşină din Franţa în 2021. A umilit Renault sau Peugeot pe teren propriu
Aceste lucrări, dorește președinția franceză, trebuie să implice în următoarele săptămâni toate guvernele din UE, dar și partenerii sociali și societatea civilă. Solicitări salutate de grupul european Renew Europe Avem nevoie de mai multe investiții, de noi reguli fiscale, de un impuls puternic către autonomia strategică europeană, industrială și de apărare, a transmis secretarul general al Partidului Democrat European din Italia, Sandro Gozi, europarlamentar Renew Europe. „Sprijin deplin președinților Draghi și Macron care, în apelul publicat în Financial Times, se dovedesc a fi cei doi lideri curajoși și intuitivi de care Uniunea Europeană are nevoie pentru a desfășura acea cale de transformare către o comunitate mai puternică și justă, suverană și democratică, o Europă care este la înălțimea marilor provocări globale cu care ne confruntăm”, a scris într-un comunicat Sandro Gozi. „Scrisoarea publicată de Financial Times semnată de Draghi și Macron marchează un punct de cotitură pentru politica UE. O poziție care de altfel poate fi considerată prima emanație a recentului acord dintre Italia și Franța, așa-numitul Pact de la Palatul Quirinale”, declară într-un comunicat  un alt europarlamentar al Partidului Democrat italian, Pina Picierno. „Țara noastră, grație guvernului condus de Mario Draghi, se afirmă ca punct de referință strategică pentru Uniunea Europeană, dobândind treptat o autoritate capabilă să influențeze procesele decizionale. Scrisoarea subliniază necesitatea reformării regulilor bugetare, care în diverse părți par depășite și puțin funcționale în raport cu scenariile actuale”, continuă comunicatul.

Bloomberg: Ministrul Finanţelor vede deficitul bugetar sub ţinta prevăzută pentru 2021, de 7,13% din PIB

Deficitul bugetar al României va ajunge probabil în final sub ţinta prevăzută pentru acest an deoarece veniturile mai ridicate şi limitarea cheltuielilor au ajutat la îmbunătăţirea disciplinei fiscale a ţării, a afirmat ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, într-un interviu acordat Bloomberg.

Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 4,7% din PIB după primele 11 luni din acest an, faţă de 4,03% din PIB în perioada ianuarie – octombrie. Veniturile au crescut cu aproape 18%, în timp ce cheltuielile au urcat cu 6% în primele 11 luni din 2021, potrivit informaţiilor publicate luni de Ministerul Finanţelor. Ţinta de deficit bugetar pentru acest an este 7,13% din PIB.

După publicarea datelor privind deficitul de 4,7% din PIB la finalul lunii noiembrie, România are „o şansă bună” să încheie anul cu un deficit sub ţinta de 7,13% din PIB, a declarat ministrul Finanţelor. Acesta a adăugat: „Încercăm să obţinem o reducere a deficitului bugetar şi premisele sunt optimiste. Aşa cum am spus în programul de guvernare, una dintre priorităţile planificatei consolidări fiscale o reprezintă eliminarea extravaganţelor fiscale şi reducerea deficitului”.

România s-a angajat să-şi reducă până în 2024 deficitul bugetar aproape de plafonul de 3% din PIB stabilit de UE. Parlamentul ţării a aprobat săptămâna trecută bugetul pentru 2022 cu o ţintă de deficit de 5,8% din PIB, dar legea încă trebuie validată de Curtea Constituţională după ce opoziţia a contestat-o, şi trebuie semnată de preşedintele Klaus Iohannis înainte de a intra în vigoare.


loading...
Partenerii noștri