Funcţionarea centralei Nucleare de la Cernavodă este în pericol, după ce debitul Dunării a ajuns la un minim istoric

Specialiștii avertizează că dacă debitul fluviului Dunăre continuă să scadă funcţionarea Centralei Nucleare de la Cernavodă este în pericol.

Funcţionarea centralei Nucleare de la Cernavodă este în pericol

Un raport al Institutului de Hidrologie, obținut în exclusivitate de News Hour with CNN, arată că avem râuri care au secat complet. Aici ne referim la râurile Rebricea, Tutova şi Buhai.

Dar, mai sunt cel puţin 14 râuri din bazinele Someş Tisa, Banat şi Olt a căror debite sunt foarte scăzute. Vorbim şi despre Dunăre, pentru că aici situaţia este şi mai gravă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și: Alertă la Centrala nucleară de la Cernavodă. Unitatea 2 s-a deconectat de la sistemul energetic din cauza unei avarii

Alte articole

Compania care dezvoltă reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă face angajări pentru unul dintre cele mai mari proiecte energetice din România. Se caută ingineri pentru mai multe posturi-cheie

Un fost preot dat afară cu scandal din biserică a ajuns șef la Gospodăria Comunală Cernavodă. A încasat în octombrie 2025 un salariu de aproape 12.000 de euro pe lună

În prezent, la intrarea în România Dunărea are acum un debit de 2.800 de metri cubi pe secundă. Asta în condiţiile în care media multianuală a lunii iunie este de 6.400 de metri cubi pe secundă. Diferența de debit este una uriașă.

Transportul fluvial este îngreunat, dar, ce este şi mai grav, dacă debitul continuă să scadă – funcţionarea centralei Nucleare de la Cernavodă este în pericol.

În anul 2.003 când debitul Dunării era de 1.800 de metri cubi pe secunda, centrala de la Cernavodă a fost oprită.

Câteva date interesante despre Centrala Nucleară de la Cernavodă

Centrala nuclearoelectrică sau atomoelectrică de la Cernavodă este unica de acest fel din România. În prezent funcționează unitățile I și II, care produc împreună circa 20% din consumul de energie electrică al țării.

Planul inițial, datând de la începutul anilor 1980, prevedea construcția a cinci unități (reactoare). Unitatea I a fost terminată în 1996, are o putere electrică instalată de 706 MW și produce anual circa 5 TWh. Unitatea II a fost conectată la sistemul energetic național pe 7 august și funcționează la parametri nominali din luna septembrie, anul 2007.

Reactoarele nucleare de la Cernavodă utilizează tehnologia canadiană cunoscută sub acronimul CANDU. Apa grea, folosită drept moderator, a fost produsă la ROMAG PROD Drobeta-Turnu Severin.

Reactorul CANDU consumă uraniu natural, utilizând apă grea de puritate nucleara (conținut izotopic peste 99,75% D2O) ca moderator și agent de răcire, în două sisteme independente, separate, în circuit închis.

În cele 4 generatoare de abur, căldura din circuitul primar este preluată de apa ușoară din circuitul secundar, prin transformarea în abur saturat. Acesta se destinde în turbina formată dintr-un corp de medie presiune și 3 corpuri de joasă presiune, producând energia mecanică necesară acționării generatorului electric.

Citește și: Reactorul 2 de la Cernavodă a fost deconectat automat de la Sistemul Energetic Naţional

La ieșirea din turbină, prin extragerea căldurii reziduale cu ajutorul apei de răcire preluate din Dunăre, aburul este condensat. Circuitul este reluat prin repomparea condensului pentru alimentarea generatoarelor de abur, se arată pe pagine de wikipedia.