În acelaşi dosar, directorul RAT, Radu Cristian, a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare.

Sentinţa nu este definitivă.

Alte Articole

Renate Weber, o ultimă victorie la CCR: Un articol din Legea ...

ÎCCJ judecă joi apelul în dosarul finanţării campaniei electorale ...

Iubita şoferului de BMW care a distrus un Logan cu o crosă ...

„(…) achită inculpatul Scripcaru George sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, (…) achită inculpatul Scripcaru George sub aspectul săvârşirii infracţiunii de participaţie improprie la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul folos necuvenit, (…) lasă nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă SC RATBV SA Braşov împotriva inculpatului Scripcaru George. Menţine măsura asiguratorie a popririi asupra conturilor aparţinând inculpatului Scripcaru George (…) condamnă inculpatul Radu Cristian – pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, la pedeapsa principală de 2 ani închisoare (…) suspendă sub supraveghere executarea pedepsei rezultante a închisorii şi pedeapsa accesorie pe durata unui termen de 2 ani”, se arată în soluţia instanţei, postată pe portalul Tribunalului Braşov.

Totodată, instanţa a decis că fostul director al RAT trebuie să plătească societăţii suma de 8.746,8 lei cu titlu de despăgubiri şi a respins celelalte pretenţii formulate împotriva acestuia.

George Scripcaru a fost trimis în judecată de procurorii DNA la sfârşitul anului 2016, fiind acuzat de abuz în serviciu, în formă continuată, şi participaţie improprie la această infracţiune.

„În perioada 2007 – 2015, inculpatul Scripcaru George, în calitatea menţionată mai sus, şi-a exercitat influenţa reală asupra directorului Regiei Autonomă de Transport (R.A.T.) Braşov şi l-a determinat să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi să achiziţioneze succesiv, pe parcursul celor nouă ani, patru autoturisme marca Skoda Superb ce au fost puse ulterior, în mod formal, la dispoziţia primăriei Braşov, semnându-se în acest sens mai multe contracte şi acte adiţionale. Scopurile urmărite de edil au fost obţinerea unor foloase necuvenite pentru sine, constând în folosinţa exclusivă a maşinilor respective, dar şi neplata costurilor pentru întreţinerea/utilizarea acestora (vinietă, asigurarea CASCO, RCA, ITP, revizii şi reparaţii)”, se afirma în referatul procurorilor DNA de la momentul trimiterii în judecată.