George Simion, liderul mişcării „Basarabia e România”, rămâne indezirabil în Republica Moldova până în 2028. Decizia este definitivă

În octombrie 2018, George Simion a participat la Chișinău la mai multe evenimente, iar după finalizarea acestora urma să revină în România, însă în timp ce se deplasa cu automobilul spre punctul de trecere a frontierei Leuşeni-Albiţa, a fost oprit de către un echipaj de poliţie, care l-a informat că este declarată persoană indezirabilă pe un termen de cinci ani.

Pe data de 11 septembrie 2023, Inspectoratul General pentru Migrație și Azil a constatat, că în continuare există indici că Simion ar prezenta pericol pentru securitatea națională a Republicii Moldova și a emis decizia prin care i-a prelungit cu încă 5 ani statutul de persoană indezirabilă, de la 2 octombrie 2023 până la aceeași dată a anului 2028.

Simion a cerut în instanță anularea deciziei din septembrie 2023 prin care i-a fost prelungit cu încă cinci ani statutul de persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi: UPDATE Monica Macovei şi-a recunoscut vina pentru accidentul în care a lăsat un motociclist invalid: „A mers pe recunoaştere, fără regrete. Nu a fost niciun regret până în prezent”

Alte articole

Explozie urmată de incendiu la complexul petrochimic MOL din Ungaria VIDEO

Cum arată locuința de lux din SUA a româncei care apare în dosarele Epstein. Vila, evaluată la peste 1,5 milioane de dolari

Completul Colegiului civil al Curţii de Apel Chişinău, format din judecătorii Victoria Sîrbu, Veronica Negru şi Angela Braga, a respins cererea liderului Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), partid înregistrat și la Chișinău, împotriva Inspectoratului Național pentru Migrație, potrivit Stiripesurse.md.

Instanța a conchis că reclamantul nu și-a motivat suficient cererea, exprimându-și doar dezacordul, iar „pentru a fi dispusă suspendarea executării actului administrativ contestat, solicitantul urmează a dovedi temeinicia cerinței, precum şi faptul că această cerință ar avea drept scop prevenirea unui prejudiciu ireparabil ultimului, care depășește interesul public urmărit prin emiterea actului administrativ contestat”.

Citeşte şi: Judecătoarea Roxana Petcu, Inspecţia Judiciară: „Acelaşi nivel de rigoare ar trebui aplicat şi în cazul procurorilor”