George Simion, liderul mişcării „Basarabia e România”, rămâne indezirabil în Republica Moldova până în 2028. Decizia este definitivă

În octombrie 2018, George Simion a participat la Chișinău la mai multe evenimente, iar după finalizarea acestora urma să revină în România, însă în timp ce se deplasa cu automobilul spre punctul de trecere a frontierei Leuşeni-Albiţa, a fost oprit de către un echipaj de poliţie, care l-a informat că este declarată persoană indezirabilă pe un termen de cinci ani.

Pe data de 11 septembrie 2023, Inspectoratul General pentru Migrație și Azil a constatat, că în continuare există indici că Simion ar prezenta pericol pentru securitatea națională a Republicii Moldova și a emis decizia prin care i-a prelungit cu încă 5 ani statutul de persoană indezirabilă, de la 2 octombrie 2023 până la aceeași dată a anului 2028.

Simion a cerut în instanță anularea deciziei din septembrie 2023 prin care i-a fost prelungit cu încă cinci ani statutul de persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova.

Citeşte şi: UPDATE Monica Macovei şi-a recunoscut vina pentru accidentul în care a lăsat un motociclist invalid: „A mers pe recunoaştere, fără regrete. Nu a fost niciun regret până în prezent”

Alte articole

Laura Codruța Kovesi intervine în sprijinul magistraților după dezvăluirile din documentarul Recorder: „Îmi exprim îngrijorarea cu privire la recentele dezvăluiri care afectează independența și reputația magistraturii din România”

Demisionează George Simion după ce Anca Alexandrescu a pierdut Primăria Capitalei? Petrișor Peiu clarifică situația din AUR

Completul Colegiului civil al Curţii de Apel Chişinău, format din judecătorii Victoria Sîrbu, Veronica Negru şi Angela Braga, a respins cererea liderului Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), partid înregistrat și la Chișinău, împotriva Inspectoratului Național pentru Migrație, potrivit Stiripesurse.md.

Instanța a conchis că reclamantul nu și-a motivat suficient cererea, exprimându-și doar dezacordul, iar „pentru a fi dispusă suspendarea executării actului administrativ contestat, solicitantul urmează a dovedi temeinicia cerinței, precum şi faptul că această cerință ar avea drept scop prevenirea unui prejudiciu ireparabil ultimului, care depășește interesul public urmărit prin emiterea actului administrativ contestat”.

Citeşte şi: Judecătoarea Roxana Petcu, Inspecţia Judiciară: „Acelaşi nivel de rigoare ar trebui aplicat şi în cazul procurorilor”