Întreprinzătorii germani, nerăbdători să îi vadă pe imigranţi la lucru. Cer grăbirea integrării lor pe piaţa muncii

În noul pachet legislativ propus de mediul de afaceri se cere ca refugiații să nu poată fi expulzați în perioada de pregătire profesională și nici în următorii doi ani de la încheierea acesteia. De asemenea, Camera de Comerț și Industrie a Germaniei (DIHK) a anunțat că lucrează la un program național de integrare a refugiaților pe piața muncii, care să includă programe de pregătire profesională adecvate pentru cei selectați.

În opinia președintele DIHK, Eric Schweitzer, decizia guvernului de a stabili la 21 de ani vârsta minimă pentru participarea la astfel de programe nu are sens, el sugerând coborârea acesteia.

Totuși, Schweitzer a atenționat asupra așteptărilor exagerate de la acești refugiați, în care guvernul condus de cancelarul Angela Merkel își pune mari speranțe că ar putea fi o soluție pentru soluționarea problemei deficitului de forță de muncă. În primul rând, migranții trebuie să învețe rapid limba germană, altfel nu au nicio șansă, a subliniat el.

Citeşte şi Soţul unui fost ministru al Muncii ar fi liderul unei REŢELE DE CERŞETORI

Potrivit unui document publicat de cotidianul Bild, mulți migranți sunt pur și simplu analfabeți și nici cei care vor reuși să învețe limba germană nu au garanția că vor fi integrați pe piața muncii. DIHK estimează că cele mai mari șanse să-și găsească un loc de muncă le au cei necalificați, întrucât nemții ocolesc slujbele slab calificate și implicit prost remunerate.

Numărul imigranților ilegali care au ajuns anul acesta în Germania venind din țările arabe, africane și asiatice se apropie de un milion. De altfel, majoritatea migranților care pleacă din aceste țări pentru a găsi un trai mai bun în Europa aleg ca destinație Germania, datorită politici generoase de azil promovate de executivul de la Berlin. Dar acest val migrator a provocat resentimente în rândul populației germane și tensiuni în coaliția cancelarului Angela Merkel. Prin urmare, guvernul a început să ia măsuri restrictive, cum ar fi înăsprirea condițiilor de acordare a azilului și expulzarea rapidă a celor cărora le-a fost respinsă cererea de azil.