Grecia preia OFICIAL conducerea Uniunii Europene pentru următoarele şase luni

„Este o mare responsabilitate pentru Grecia să deţină preşedinţia UE în timpul unui semestru în care vor fi organizate alegerile din luna mai”, a subliniat miercuri ministrul de Externe, Evangelos Venizelos, într-o conferinţă de presă.

Preşedinţii Consiliului European şi Comisiei, Herman Van Rompuy şi Jose Manuel Barroso, precum şi toţi comisarii europeni se vor deplasa la Atena şi urmează să se întâlnească în cursul după-amiezii cu membri Guvernului grec, cum se întâmplă la începutul fiecărei preşedinţii semestriale a UE.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a sosit la Atena în cursul după-amiezii şi urma să susţină o conferinţă de presă la ora 15.15 GMT (17.15, ora României) cu premierul grec, Antonis Samaras.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Această vizită, într-o ţară care a fost epicentrul crizei financiare şi care a fost nevoită să accepte sacrificii grele, riscă să ia o dimesiune specială. Pentru Grecia, miza este să redevină o ţară „ca toate celelalte”, după cum s-a exprimat premierul grec. În mesajul transmis la sfârşitul anului, el a promis că 2014 va fi anul în care se vor încheia planurile de asistenţă financiară din partea UE şi FMI care, din 2010, au susţinut Atena.

Alte articole

Clădire prăbuşită la Atena în urma unei explozii FOTO şi VIDEO

Noi incendii de vegetație lângă Atena. Grecia se confruntă cu un nou val de căldură

De asemenea, anul acesta trebuie să fie unul în care Grecia va pune capăt celor şase ani de recesiune. Grecia ar urma să înregistreze o creştere modestă de 0,6%, potrivit previziunilor Guvernului şi ale Comisiei Europene.

Reacţii negative

Preşedinţia greacă a provocat însă şi reacţii negative: liderul principalului partid de opoziţie, Syriza (stânga radicală), Alexis Tsipras, a anunţat că nu va participa la ceremonia de miercuri seară. Gestul este în special unu „simbolic” pentru politicianul grec, adversar declarat al planurilor de austeritate impuse ţării sale.Pentru evitarea unor eventuale proteste, măsurile de securitate au fost întărite şi orice manifestaţie a fost interzisă în centrul oraşului, unde circulaţia a fost blocată miercuri după-amiază.

Pentru Europa, această vizită va reprezenta o foarte bună ocazie pentru a reaminti că cele mai sumbre predicţii, cum ar fi ieşirea Greciei din zona euro, nu s-au îndeplinit, iar sacrificiile poporului grec nu au fost în zadar.

Citeşte şi Retrospectivă 2012: Preşedinţia semestrială a UE, o instituţie tot mai marginală

Înaintea alegerilor europene de la sfârşitul lunii mai, liderii UE trebuie să fie uniţi, pentru a contra ascensiunea euroscepticilor. „Va fi nevoie să se arate această unitate, pentru a împiedica ascensiunea populismului”, rezuma recent un editorialist de la cotidianul grec Kathimerini.

Un orizont încă sumbru

Deşi greul crizei a trecut, orizontul rămâne încă sumbru pentru Grecia, aflată sub tutela creditorilor. Atena va avea nevoie în următoarele luni de o finanţare de aproximativ 11 miliarde de euro. „Doar ideal”, Grecia va cere un al treilea plan de ajutor, a subliniat ministrul de finanţe, Yannis Sturnaras, excluzând în orice caz noi măsuri de austeritate.

În plus, datoria publică a Greciei rămâne la niveluri astronomice (în jur de 175% din Produsul Intern Brut). Grecia speră deci să obţină o reducere a datoriei, după cum s-au angajat creditorii săi în noiembrie 2012, dacă va obţine un excedent bugetar primar, ceea ce ar fi urmat să se întâmple în 2013.

„Nu cerem deci o reducere”, a afirmat, miercuri, ministrul Sturnaras. „Există numeroase modalităţi de reducere a datoriei”, a subliniat el, evocând scăderea ratelor de interes, sau relaxarea termenului vizând plata obligaţiilor Greciei.

Discuţii pe această temă au apărut public încă din luna aprilie şi se anunţă furtunoase. Preşedinţia greacă nu intenţionează să se rezume doar la această problemă şi vrea, de asemenea, să promoveze, pe plan economic, coordonarea politicilor sociale şi finanţarea IMM-urilor.

De asemenea, Atena vrea să profite de cea de-a cincea preşedinţie la UE pentru a completa dosarul uniunii bancare şi a obţine progrese privind probleme referitoare la imigraţie şi la politica maritimă.