Guvernul a adoptat, luni o Ordonanță de Urgență – OUG privind modificarea Codului Penal pentru a-l pune în acord cu decizia CCR și pentru a evita ca numeroși inculpați să scape prin prescrierea faptelor. ”O întârziere ar fi avut efect devastator asupra multor anchete”, a declarat ministrul justiției, Cătălin Predoiu la finalul ședinței de guvern.

Guvernul a modificat articolul 155 din Codul Penal, în urma deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR), acesta stipulând: „cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură, cauză care potrivit legii trebuie comunicat suspectului sau inculpatului”. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat că era nevoie de această modificare pentru evitarea compromiterii mai multor dosare aflate în instanţă. El a menţionat că prin această ordonanţă de urgenţă nu sunt abrogate infracţiuni, nu scad sau cresc pedepse, astfel că actul normativ „nu intră în coliziune cu efectele referendumului” pe justiţie.

Alte Articole

Monica Bîrlădeanu le-a transmis credincioșilor ce să facă ...

EXCLUSIV | Victor Ponta este hotărât să ia totul de la procurorul ...

Victor Ponta a dat în judecată statul român, DNA şi pe procurorul ...

Adrian Mititelu va fi eliberat din închisoare după decizia CCR. Prima reacţie a fiului său: „Încetează de îndată executarea pedepsei”
„Astăzi, Guvernul a adoptat un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care a fost aliniat articolul 155 aliniatul 1 din Codul Penal la o recentă decizie a Curţii Constituţionale, din data de 26 mai 2022. Potrivit acestei ordonanţe de urgenţă, «articolul 155 va avea în aliniatul 1 conţinutul următor: cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură, cauză care potrivit legii trebuie comunicat suspectului sau inculpatului». Este o intervenţie punctuală care era necesară pentru a evita o discontinuitate legislativă care ar fi condus la compromiterea foarte multor dosare aflate pe rolul instanţelor”, a declarat Cătălin Predoiu, luni seară, la finalul şedinţei de Guvern.

El a explicat că această modificare a fost cerută de CCR, fiind susţinută şi de Parchetul General.

„Această intervenţie legislativă a fost cerută imperios chiar prin comunicatul Curţii Constituţionale care menţionează termenul de intervenţie imediată pentru a alinia legislaţia deciziei respective. Nu mai puţin această intervenţie a fost susţinută şi de poziţia Parchetului General, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Public cu care ne-am consultat imediat şi care ne-a confirmat analiza în sensul că o pasivitate sau o întârziere în intervenţia legislativă ar fi condus la un efect nedorit, aş putea spune chiar devastator asupra multor anchete şi implicit asupra obiectivelor Guvernului din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Nu în ultimul rând, este o intervenţie care vizează protecţia cetăţeanului pentru că păstrarea cadrului legislativ consacrat combaterii infracţionalităţii de toate tipurile reprezintă o măsură prin care statul protejează siguranţa cetăţeanului”, a transmis Cătălin Predoiu.

Predoiu a fost întrebat dacă sunt diferenţe flagrante între o decizie şi alta, din 2018 şi până în prezent, având în vedere că şi CCR a spus că au fost interpretări diferite în lipsa acestei clarificări.

„Ministerul Public ne-a semnalat faptul că există jurisprudenţă variată în legătură cu acest articol urmare a deciziei Curţii Constituţionale din 2018, iar această situaţie ar fi fost agravată de o lipsă a intervenţiei Guvernului, astăzi, de urgenţă”, a explicat ministrul Justiţiei.

Klaus Iohannis: Misiunea justiţiei de a se asigura că restrângerea temporară a unor drepturi şi libertăţi este justificată în pandemie

De asemenea, el a mai fost întrebat dacă Guvernul mai poate da ordonanţe pe temele pedepselor, ţinând cont de referendumul pe justiţie.

„Necesitatea de a interveni de urgenţă, era important ca această intervenţie legislativă să se facă până la publicarea deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial, care ar fi operat prin sine această întrerupere în reglementare, care ar fi condus, în consecinţă, la compromiterea multor anchete desfăşurate în anii anteriori. În ceea ce priveşte referendumul, evident că am studiat această problemă foarte atent şi riguros, cu tehnicieni şi ai Ministerului Justiţiei şi ai Parchetului General. Vă reamintesc faptul că referendumul a vizat trei chestiuni: materia infracţiunilor, materia pedepselor şi materia organizării judiciare”, a precizat Predoiu.

El a menţionat că prin această ordonanţă de urgenţă nu sunt abrogate infracţiuni, nu scad sau cresc pedepse.

Victor Ponta: Nu vad pe nimeni nici rusinat , nici sfidat 

Victor Ponta, fost premier, reacționează la decizia cabinetului Ciucă și spune că nu este surprins. ”Știam ca e un populism inaplicabil ; nici nu am crezut macar o secunda ca, atunci cand o sa aiba un “guvern al sau” , Dl Iohannis nu o sa mai dea Ordonante de Urgenta cu nemiluita – in toate domeniile”, punctează fostul premier.

”Eu nu ma simt deloc sfidat – doar nu ati crezut ca cineva o sa respecte ce s-a votat la Referendum / nu am votat la Referendumul initiat de Dl Iohannis “pentru interzicerea ordonantelor de urgenta in domeniul justitiei” pentru ca stiam ca e un populism inaplicabil ; nici nu am crezut macar o secunda ca, atunci cand o sa aiba un “guvern al sau” , Dl Iohannis nu o sa mai dea Ordonante de Urgenta cu nemiluita – in toate domeniile . Deci – pe mine nu ma mira ca au dat ordonanta de urgenta care o sa faca haosul actual si mai rau decat pana acum ( nimeni nu o sa mai inteleaga ce lege sa aplice si in ce fel – o sa fie dupa “puterile” celor vizati )! Daca cineva a fost atat de naiv ( nu spun “fraier”) si l-a crezut pe Dl Iohannis atunci cand ii chema la Referendum “sa oprim ordonantele de urgenta in Justitie” atunci sa fie rusinea lui – si sa se simta el sfidat! Dar nu vad pe nimeni nici rusinat , nici sfidat! Asa ca – sanatosi sa fim ! Nu se prescrie la nimeni nimic – asta inseamna “Stat de Drept”, transmite Victor Ponta.

Un referendum consultativ pe tema justiției a avut loc pe 26 mai 2019, simultan cu alegerile pentru Parlamentul European, la inițiativa Președintelui României, Klaus Iohannis. Referendumul a fost validat în contextul în care 41,28% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne.