Guvernul nu mai face faţă cheltuielilor – cresc contribuţiile la sănătate şi pensii

În prezent, contribuțiile cumulate la asigurările sociale din Germania – acoperite în proporții egale de angajați și angajatori – se ridică deja la 42,3% din venitul brut. Situația actuală este considerată de mulți economiști ca fiind la limita sustenabilității. Jochen Pimpertz, expert în politici fiscale și sociale în cadrul IW, atrage atenția că, potrivit unui studiu recent elaborat de Institutul IGES, procentul total ar putea ajunge în următorii ani la aproape 46%.

„Această creștere ar reduce considerabil veniturile nete ale angajaților și ar genera costuri suplimentare importante pentru companii”, avertizează Pimpertz într-o declarație pentru Agenția Germană de Presă (DPA).

Una dintre măsurile centrale promovate de coaliția de guvernare este menținerea nivelului pensiei standard la 48% din salariul mediu pentru persoanele care au contribuit la sistemul de pensii timp de cel puțin 45 de ani. Deși populară din punct de vedere politic, această promisiune ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea sa financiară, mai ales într-un context demografic în care populația Germaniei îmbătrânește rapid.

„Nu aș vrea să fiu în pielea ministrului de finanțe care va trebui să ia aceste decizii”, comentează ironic Jochen Pimpertz, subliniind complexitatea situației bugetare viitoare și posibila abandonare a principiului fundamental al sistemului actual – acela al finanțării pensiilor din contribuții.

Alte articole

Germania s-a săturat de hazul românilor și își mută atenția spre…Asia. India devine noua stea a personalului medical, în timp ce România pierde teren

Germania redevine cea mai mare economie din Uniunea Europeană. Pe ce loc se află România

Pentru a susține menținerea acestui nivel până în 2031, statul german va fi nevoit să aloce sume bugetare considerabile, ceea ce va pune o presiune uriașă pe finanțele publice.

Coaliția guvernamentală are în plan și alte măsuri sociale ambițioase. Printre acestea se numără așa-numita „pensie de pornire timpurie”, prin care statul va depune lunar zece euro într-un cont special pentru fiecare copil începând cu vârsta de șase ani. Scopul este de a sprijini financiar copiii încă de la o vârstă fragedă, în vederea unei economii personale pe termen lung.

Citeşte şi: Dreptul la locuință ar putea fi introdus în Constituție. Se alocă 1 miliard de euro „ajutor de chirie”

În paralel, guvernul vizează stimularea activității în rândul persoanelor aflate la pensie. Astfel, veniturile obținute de pensionarii care continuă să muncească – în limita a 2.000 de euro – vor fi scutite de taxe, prin introducerea unei „pensii active”.

Totodată, se discută despre extinderea așa-numitei „pensii mamei”, o inițiativă prin care mamele care au crescut copii beneficiază de puncte suplimentare la pensie. Această măsură nu va fi finanțată din contribuții sociale, ci direct din bugetul de stat, ceea ce ridică alte semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea cheltuielilor publice.

Pe fondul creșterii accelerate a cheltuielilor din sistemul de sănătate și al epuizării rezervelor financiare ale fondurilor de asigurări (mai ales după contribuțiile forțate din perioada pandemiei), experții IW estimează că o creștere a contribuțiilor este inevitabilă.

Chiar dacă acordul de coaliție promite „stabilizarea contribuțiilor la asigurările legale de sănătate pe termen lung”, în practică lipsesc măsurile concrete pentru atingerea acestui obiectiv. Deși partidele vorbesc despre un „pachet cuprinzător de ajustări structurale și măsuri pe termen scurt”, detaliile nu au fost încă publicate, alimentând incertitudinea.

În forma finală a acordului de coaliție a fost eliminată o propunere inițială care prevedea creșterea subvenției pentru contribuțiile la asigurările de sănătate ale beneficiarilor de alocații pentru cetățeni – o măsură care ar fi implicat peste 10 miliarde de euro din bugetul de stat.

Citeşte şi: Premierul revine asupra promisiunii de a creşte salariile: „Asta nu am convenit”