Ministerul Afacerilor Externe a transmis, joi, un punct de vedere cu privire la cazul arădeanului arestat de două luni în Slovenia, în document arătându-se că Ambasada României la Ljubljana „urmăreşte cu atenţie evoluţia cazului”.

„Ambasada României la Ljubljana urmăreşte cazul cetăţeanului român arestat preventiv la 2 octombrie 2013 pe teritoriul Sloveniei, în baza unui mandat internaţional de arestare emis de autorităţile SUA prin Interpol. Reprezentanţii misiunii diplomatice române se află în contact permanent atât cu cetăţeanul român, cât şi cu familia acestuia şi au întreprins toate demersurile posibile, în limitele competenţelor, pentru acordarea de asistenţă consulară în favoarea persoanei arestate„, se arată în document.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Bianca, o tânără de 20 de ani, este disperată că nu își ...

ȘOCANT. O tânără, la un pas de moarte după ce a băut cafea ...

Potrivit MAE, „ambasada s-a asigurat că cetăţeanul român beneficiază de un regim de detenţie adecvat, că îi sunt respectate drepturile procesuale, că dispune de asistenţa juridică a unui avocat, ca şi de serviciile unui translator pe parcursul procedurilor judiciare”.

„Instanţa slovenă sesizată cu acest dosar nu se va pronunţa asupra fondului cauzei, ci va soluţiona doar cererea de extrădare formulată de partea americană. Este de menţionat faptul că între Slovenia şi Statele Unite ale Americii este în vigoare un acord bilateral privind extrădarea„, se mai arată în document.

Potrivit MAE, instanţa judecătorească slovenă a dispus, în 2 decembrie, prelungirea cu 30 de zile a mandatului de arestare preventivă, iar avocatul arădeanului a atacat cu apel această decizie.

„Reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe nu pot exercita ingerinţe în actul de justiţie al altor state şi nici nu pot influenţa deciziile autorităţilor judiciare locale. Ambasada României la Ljubljana urmăreşte îndeaproape evoluţia cazului şi acordă asistenţă consulară, în limita competenţelor legale„, se mai arată în poziţia MAE.

Familia arădeanului preferă să nu mai dea declaraţii presei cu privire la acest caz, părinţii afirmând că nu ştiu deocamdată care sunt acuzaţiile împotriva lui Victor Faur.

Arădeanul Victor Faur, condamnat la închisoare cu suspendare şi plata unor daune în România, după ce a accesat ilegal servere NASA, a fost arestat pentru 30 de zile, în 2 octombrie, în Slovenia, poliţiştii anunţându-l că există mandat pe numele său prin Interpol.

Tatăl lui Victor Faur declara la acea vreme că fiul său mergea în Italia, la Verona, pentru a participa la un campionat de biliard şi de aceea trecea prin Slovenia.

În urmă cu câţiva ani, Victor Faur a fost acuzat că a accesat ilegal servere NASA şi ale altor instituţii americane, fiind judecat de Tribunalul Arad.

Citeşte şi Tatăl hackerului arădean arestat în Slovenia: SUA au transmis informaţii incorecte către Interpol

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) l-au trimis în judecată pe Victor Faur pentru săvârşirea, în formă continuată şi concurentă, a mai multor infracţiuni prevăzute de Legea 161/2003, în legătură cu accesarea neautorizată a unui sistem informaţional.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada noiembrie 2005-septembrie 2006 tânărul a accesat fără drept, în mod repetat, încălcând măsurile de securitate, sistemele informatice aparţinând agenţiilor americane National Aeronautics and Space Administration (NASA) – Jet Propulsion Laboratory (JPL), Goddard Space Flight Center, (GSFC) US Departament of Navy şi US Departament of Energy (DoE). Faur a folosit numele de utilizator şi parolele aparţinând personalului autorizat ori legăturile securizate ale acestor servere în reţea.

Citeşte şi Cel mai PERICULOS hacker român, arestat în Slovenia la şase ani după ce a spart serverele NASA VIDEO

Computerele accesate neautorizat conţineau date ştiinţifice, inclusiv despre programe spaţiale şi despre noi tipuri de tehnologii. Calculatoarele vizate aparţin Laboratorului de Propulsie a Avioanelor din Pasadena (California), Centrului Goddard pentru Misiuni Spaţiale din Greenbelt (Maryland), Laboratorului Naţional Sandia din Albuquerque (New Mexico) şi Observatorului Forţelor Navale din Washington DC, susţineau anchetatorii.

Ca urmare a accesului neautorizat în reţeaua computerizată, inginerii şi oamenii de ştiinţă americani au fost nevoiţi să comunice manual cu navele din spaţiu, iar sistemele electronice au necesitat reparaţii generale, potrivit anchetatorilor.

În luna iunie 2007, patru agenţi speciali ai Administraţiei Naţionale Spaţiale şi de Aeronautică (NASA) şi, respectiv, ai Departamentului Energiei au fost audiaţi în dosar.

Cercetările în acest caz au fost declanşate de către autorităţile române ca urmare a plângerii depuse, iniţial, de Administraţia Naţională Spaţială şi de Aeronautică, iar, ulterior, şi de către reprezentanţi ai Departamentului de Energie şi Departamentul Marinei Statelor Unite, potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procesul arădeanului a avut prima înfăţişare în 6 septembrie 2007 şi a fost amânat de mai multe ori, timp de un an, din diferite motive legate de faptul că mai multe documente de la dosar nu erau traduse din limba engleză în limba română şi de neîndeplinirea unor proceduri.

La primul termen al procesului la Arad au fost prezenţi reprezentanţi ai NASA, ai Marinei Americane şi ai Departamentului de Energie al SUA, care s-au constituit părţi civile împotriva lui Faur, solicitând daune de aproximativ 1,7 milioane de euro pentru pătrunderea ilegală în peste 150 de calculatoare.

La înfăţişările care au urmat, reprezentanţii NASA au declarat în faţa instanţei că intruziunile ilegale de care s-ar face vinovat arădeanul Victor Faur au compromis 150 de servere, în perioada noiembrie 2005 – aprilie 2006. Ei au susţinut că atacurile au venit de la adrese IP diferite, dar că toate erau de la domiciliul inculpatului, conform informaţiilor primite prin Interpol.

În urma unei întrebări venite de la avocatul apărării, reprezentantul NASA a recunoscut că, ipotetic, este posibil ca atacurile să fi fost direcţionate de altcineva decât inculpatul, folosind adresele IP ale acestuia, cu ajutorul unor programe speciale.

La înfăţişarea din 18 octombrie 2007, Victor Faur a recunoscut accesarea unor servere americane, dar a spus că a făcut-o fără să ştie cui aparţin acestea şi că nu a avut intenţia de a provoca prejudicii. Tânărul, care avea atunci 24 de ani, a explicat instanţei că a primit datele de acces de la un utilizator de internet pe care l-a cunoscut în spaţiul virtual şi care ar fi din Constanţa. Bărbatul respectiv i-ar fi cerut ajutor la configurarea unor servere şi a primit datele de acces ale acestora.

Victor Faur spunea că nu era de acord să plătească niciun fel de despăgubiri agenţiilor americane, pe care consideră că nu le-a prejudiciat cu nimic.

La ultimul termen, avocaţii lui Victor Faur au cerut instanţei doar amendarea şi mustrarea tânărului, care „are un spirit de cercetăror şi observator” şi „deţine resursele intelectuale pentru corectarea comportamentului social”.

Faur şi-a recunoscut parţial vina de a pătrunde în sistemele informatice americane, dar a susţinut că a făcut-o întâmplător, pe baza datelor primite de la un tânăr cunoscut pe internet şi rămas neidentificat de către anchetatori.

Apărarea a considerat exagerate pretenţiile financiare ale părţilor vătămate, care, între timp, au fost reduse la aproximativ un milion de dolari. Avocaţii lui Faur au considerat că nu există suficiente probe privind daunele pretinse de americani şi că acestea se bazează doar pe declaraţiile unor reprezentanţi ai celor trei instituţii care au depus mărturii la Arad.

De asemenea, avocaţii apărării au atras atenţia că NASA nu şi-a luat suficiente măsuri de protecţie a sistemelor, dacă arădeanul a accesat sistemele din primele încercări. Ei au spus că nu ar trebui să se vorbească de distrugerea proprietăţii private în spaţiul virtual, pentru că internetul nu poate fi asociat cu domiciliul, iar distrugerile nu au avut loc în mod fizic.

Procurorul a cerut condamnarea lui Victor Faur pentru patru infracţiuni de criminalitate informatică. Acuzarea a cerut, totuşi, suspendarea executării pedepsei, dar a insistat, printre altele, ca instanţa să admită pretenţiile financiare ale părţilor vătămate.

În noiembrie 2008, Victor Faur a fost condamnat, în primă instanţă, de Tribunalul Arad, la un an şi patru luni de închisoare cu suspendare şi la plata unor daune ce însumează aproape 250.000 de dolari.

Atunci, judecătorul a anunţat că a admis trei din cele patru acuzaţii care i-au fost aduse tânărului din Arad şi că pedeapsa contopită va fi de un an şi patru luni de închisoare cu suspendare, pentru interceptare fără drept a transmisiilor de date informatice, pentru modificare, ştergere şi deteriorare de informaţii şi pentru perturbarea fără drept, în formă continuată, a unor sisteme informatice.

Instanţa a admis, de asemenea, o parte din pretenţiile financiare ale instituţiilor americane, care s-au constituit parte civilă în proces. Victor Faur va trebui să plătească despăgubiri de 214.200 de dolari către NASA, 16.032 de dolari către Departamentul Energiei şi 8.856 de dolari către Departamentul Naval.

Instanţa a respins celelalte pretenţii financiare formulate, dar l-a obligat pe Victor Faur să plătească cheltuieli de judecată în sumă de 2.750 de lei.

Sentinţa instanţei arădene a fost confirmată ulterior de Curtea de Apel Timişoara.