Ilie Bolojan, întâlnire crucială pentru „mâncarea” românilor. Miză de miliarde de euro

Preşedintele interimar Ilie Bolojan l-a primit, joi, la Palatul Cotroceni, pe comisarul european pentru Buget, Piotr Serafin, el arătând că a subliniat importanţa menţinerii rolului şi a alocărilor pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună în viitorul buget al UE.

”În cadrul întâlnirii cu comisarul european Piotr_Serafin, am subliniat importanţa menţinerii rolului şi a alocărilor pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună în viitorul buget al UE, încercând în acelaşi timp să găsesc soluţii pentru a răspunde provocărilor actuale din domeniile competitivităţii, apărării şi securităţii”, a transmis preşedintele interimar într-o postare pe platforma X.

Preşedintele interimar Ilie Bolojan și premierul Marcel Ciolacu i-au cerut joi comisarului european pentru Buget, Piotr Serafin, ca UE să păstreze în viitorul buget pe 7 ani actualele mecanisme de alocare a fondurilor europene pentru coeziune (modernizarea țărilor cu decalaje de dezvoltare) și agricultură. România în fost de la aderare și până acum un mare beneficiar al acestor fonduri, dar un grup de țări net contributoare la bugetul UE vrea schimbarea regulilor începând din 2028.

În interiorul UE a început încă din 2024 o dezbatere legată de înlocuirea fondurilor europene ”clasice” (așa-numitele fonduri de coeziune) primite de statele membre indiferent de modul de cheltuire, cu un mecanism similar cu PNRR, în care banii sunt condiționați de reforme și pot fi suspendați dacă un stat nu face respectivele reforme. Pentru România, care are de recuperat decalaje mari față de Vest, dezbaterea are o miză de miliarde de euro.

Alte articole

Ilie Bolojan anunță decizii majore pentru România după CSAT: „Creșterea capacității de apărare până în 2030”

Ciolacu: Veniturile totale la buget au crescut cu 16% în martie şi au ajuns la aproape 10,5 miliarde de euro

Motivul pentru care Ilie Bolojan a refuzat o candidatură la preşedinţia României: „Stabilitatea guvernării era mai importantă”

Bolojan a vorbit despre importanţa menţinerii alocărilor pentru Politica de coeziune şi Politica agricolă comună în viitorul buget al UE şi găsirea de soluţii la provocările actuale din domeniile competitivităţii, apărării şi securităţii, transmite Agerpres.

Administraţia Prezidenţială arată într-un comunicat că vizita comisarului european în România face parte dintr-un turneu în cadrul statelor membre ale UE, având ca scop discutarea viitorului buget al Uniunii Europene pentru perioada post-2027, în vederea alinierii perspectivelor naţionale la priorităţile strategice ale Uniunii. „Această abordare are ca obiectiv adoptarea unor decizii bugetare care să reflecte interesele comune şi să aducă beneficii concrete tuturor cetăţenilor europeni”, precizează sursa citată.

Bolojan a explicat că, din perspectiva României, viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii trebuie să fie simplificat şi suficient de flexibil pentru a răspunde unor eventuale evoluţii neprevăzute şi pentru a asigura susţinerea financiară a obiectivelor de dezvoltare ale României şi ale Uniunii. Totodată, a subliniat importanţa adaptării bugetului UE la condiţiile specifice ale statelor membre.

Ilie Bolojan a pledat pentru menţinerea rolului politicilor tradiţionale în arhitectura viitorului buget al UE, inclusiv pentru menţinerea Politicii Agricole Comune ca o politică separată, cu un buget consistent şi venituri echitabile pentru fermieri.

De asemenea, preşedintele s-a referit la importanţa consolidării finanţării sectorului de apărare europeană în viitorul buget al Uniunii, evidenţiind necesitatea unei abordări robuste care să răspundă noilor provocări geopolitice şi de securitate. El a susţinut, în acest sens, o distribuţie adecvată a fondurilor de apărare, cu prioritate pentru statele de frontieră, mai expuse riscurilor geopolitice, pentru a se asigura securitatea şi rezilienţa Uniunii Europene.

Administraţia Prezidenţială informează că oficialul european a reafirmat angajamentul Comisiei Europene faţă de o proiecţie financiară ambiţioasă şi bine adaptată provocărilor viitoare, care să continue să sprijine dezvoltarea economică, competitivitatea, coeziunea şi să răspundă provocărilor în materie de securitate şi apărare în toate statele membre. De asemenea, a subliniat că simplificarea şi flexibilizarea sunt obiective importante în arhitectura viitorului buget al UE.

Călin Georgescu, din ce în ce mai indezirabil în preferințele electoratului. Ilie Bolojan este cel mai apreciat personaj politic

Reprezentantul Comisiei Europene efectuează o vizită de două zile în România. Potrivit Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, vizita va fi axată pe îmbunătăţirea incluziunii sociale, crearea de locuri de muncă şi consolidarea comunităţilor locale cu ajutorul fondurilor acordate de UE.

În cadrul vizitei vor avea loc discuţii cu autorităţile şi părţile interesate pentru a sprijini mai bine creşterea economică a României şi a alinia priorităţile ţării la planurile privind viitorul buget al UE.

Această vizită face parte din consultările paneuropene efectuate de Comisia Europeană înainte de prezentarea următorului buget pe termen lung al UE, planificată pentru luna iulie a acestui an.

Comisarul european Piotr Serafin s-a întâlnit şi cu premierul Marcel Ciolacu. De asemenea, are o întrevedere cu ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, pentru a discuta despre securitate, protecţia frontierelor şi gestionarea migraţiei, cu accent pe rolul esenţial care îi revine României în protejarea frontierelor externe ale UE.

Serafin va discuta şi cu oameni de afaceri şi cu grupuri de investitori din România pentru a le afla părerea cu privire la modul în care funcţionează finanţările actuale din partea UE.

Vineri, el se va deplasa la Oradea, unde va vizita proiecte importante de infrastructură, precum Spitalul Judeţean şi Aeroportul Oradea.

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu comisarul european pentru buget, antifraudă şi administraţie publică, Piotr Serafin: Politica de Coeziune trebuie să beneficieze în continuare de o alocare distinctă adecvată, comparabilă cu ponderea sa actuală

Premierul Marcel Ciolacu a avut, joi, o întâlnire cu comisarul european pentru buget, antifraudă şi administraţie publică, Piotr Serafin, şeful Executivului afirmând că Politica de Coeziune trebuie să beneficieze în continuare de o alocare distinctă adecvată, comparabilă cu ponderea sa actuală. În perioada 2014-2020, România a beneficiat de 24 de miliarde de euro finanţare prin Politica de Coeziune, realizând o absorbţie de 99,7% şi ocupând locul al patrulea între statele membre UE.

”România va avea un rol activ şi constructiv în consultările pentru viitorul Cadru Financiar Multianual post 2027 pentru a se materializa într-o propunere echilibrată, în măsură să răspundă obiectivelor Uniunii Europene şi schimbărilor politice, economice şi de securitate”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, la întrevederea cu delegaţia condusă de comisarul european pentru buget, antifraudă şi administraţie publică, Piotr Serafin.

”Pentru România, Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună prezintă un interes major şi în viitorul Cadru Financiar Multianual. Cele două politici sunt şi trebuie să rămână instrumente puternice pentru reducerea inegalităţilor între regiuni, comunităţi şi oameni, pentru stimularea convergenţei şi creşterea competitivităţii economiilor noastre”, a subliniat prim-ministrul Marcel Ciolacu în cadrul întâlnirii de la Palatul Victoria, potrivit unui comunicat de presă.

Executivului a susţinut că Politica de Coeziune trebuie să rămână un vector de competitivitate şi principala politică structurală de investiţii, care să menţină echilibrului celor trei dimensiuni: economică, socială şi teritorială. ”Politica de Coeziune trebuie să beneficieze în continuare de o alocare distinctă adecvată, comparabilă cu ponderea sa actuală. Principalul criteriu de repartizare a fondurilor între statele membre trebuie bazat pe principiul susţinerii comunităţilor, regiunilor şi cetăţenilor care au o mai mare nevoie de sprijin pentru dezvoltare şi să ţină cont de proximitatea faţă de Ucraina”, a arătat prim-ministrul.

În perioada 2014-2020, România a beneficiat de 24 de miliarde de euro finanţare prin Politica de Coeziune, realizând o absorbţie de 99,7% şi ocupând locul al patrulea între statele membre UE.

Pentru actuala perioadă de programare, 2021–2027, alocările dedicate României din fondurile europene aferente Politicii de Coeziune însumează aproximativ 31 de miliarde de euro la care se adaugă contribuţia naţională. Se ajunge astfel la o finanţare totală de aproximativ 44,5 miliarde de euro pentru proiecte de dezvoltare durabilă, transport, sănătate, educaţie şi ocuparea forţei de muncă, incluziune şi demnitate socială, program pentru o tranziţie justă, creştere inteligentă, digitalizare, instrumente financiare şi asistenţă tehnică.

Până în prezent, pentru Politica de Coeziune au fost deschise apeluri de proiecte în valoare totală de peste 35 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 77% din alocarea UE a programelor.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a subliniat, de asemenea, importanţa menţinerii Politicii Agricole Comune şi după anul 2027 într-o formă care să contribuie la coeziunea şi securitatea UE.

”Politica Agricolă Comună este principalul instrument de sprijin al veniturilor fermierilor din UE. Această politică trebuie să beneficieze de alocare echilibrată şi de reguli simplificate care să poată fi uşor de înţeles şi de pus în aplicare de către fermieri”, a subliniat premierul Marcel Ciolacu. În perioada 2021-2027, alocarea destinată României prin Politica Agricolă Comună este de aproximativ 20 de miliarde de euro, din care 13,3 miliarde de euro reprezintă plăţi directe pentru fermieri, iar 6,7 miliarde de euro, finanţare pentru proiecte de dezvoltare regională.

În cadrul întrevederii, prim-ministrul Marcel Ciolacu a apreciat iniţiativa comisarului european pentru buget, antifraudă şi administraţie publică, Piotr Serafin, de a vizita statele membre pentru consultări în pregătirea propunerii Comisiei privind viitorul Cadru Financiar Multianual. Cei doi oficiali au discutat despre flexibilizarea şi simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene de către statele membre, astfel încât resursele să fie valorificate cât mai bine în beneficiul cetăţenilor şi comunităţilor.

”Provocările majore existente ne obligă să fim ambiţioşi atât în termeni de obiective, cât şi în privinţa finanţării. Viitorul buget multianual este deosebit de important pentru susţinerea îndeplinirii obiectivelor strategice ale Uniunii Europene şi ale fiecărui stat membru”, a menţionat prim-ministrul României, Marcel Ciolacu.

România este beneficiar net al bugetului comunitar. Finanţarea totală primită de la Comisia Europeană, ulterior aderării la Uniunea Europeană (2007-2025), este de aproximativ trei ori mai mare decât contribuţia naţională plătită la bugetul UE, respectiv 101 miliarde euro, faţă de 33 miliarde euro.

La întrevederea între premierul Marcel Ciolacu şi comisarul european pentru buget, antifraudă şi administraţie publică, Piotr Serafin, au mai participat, din partea României, Victor Negrescu, vicepreşedinte al Parlamentului European, Florin Barbu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ştefan Radu-Oprea, şeful Cancelariei Prim-Ministrului.