În anul 1991, Dan Diaconescu și Marius Tucă erau reporteri la Curierul Național, primul cotidian nou-înființat după Revoluție, sub conducerea lui Valentin Păunescu. Primul număr a apărut în România la data de 5 decembrie 1990, iar publicația a fost o adevărată școală de presă pentru jurnaliști care au ajuns, peste ani, nume mari în branșă.

Citește și: Pandemia de coronavirus îl afectează şi pe Dan Diaconescu. Şi-a alimentat bolidul de lux cu doar… 49 de lei

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Probleme în paradis pentru Deea Maxer și Robert Drilea! Story-ul ...

Oana Moșneagu și-a făcut petrecerea burlăcițelor la Roma. ...

La prima apariție, în redacția de la Curierul Național se aflau Horia Alexandrescu, în funcția de director general, Constantin Drăgan, Răzvan Bărbulescu, Dan Dumitrescu, Adrian Vasilescu, Alexandru Stroe, Cristina Teodorescu, iar printre colaboratori se regăseau Fănuș Neagu, Beatrice Buzea, Florin Condurățeanu, Ralu Filip sau Nicolae Truță.

Fotografiile cu cei doi au fost realizate la vremea aceea de fotojurnalistul Liviu Mânecan și au fost publicate zilele trecute pe pagina personală de Facebook. Au răscolit imediat amintiri celor care au trăit acele vremuri, dar mai ales jurnaliștilor care au apucat să facă presă fără Google și „social media”.

În 1991, Dan Diaconescu avea 24 de ani, iar Marius Tucă, 25, iar cei doi au fost surprinși cu câteva ziare în mână. Cristina Teodorescu a explicat printr-un comentariu de ce cei doi au fost fotografiați în acest mod.

“A fost ziua in care ne-a pus Horia (n.r. Horia Alexandrescu) să vindem ziarul în stradă. Am făcut echipă cu Pope, Liviu Popescu, Dumnezeu să-l odihnească. Am vândut în față la Orizont și ne-am clasat pe locul doi, după, evident, Dan si Marius. Ei au vândut la Universitate”.

În 2013, în cadrul emisiunii „Răi da’ buni”, pe care Mihai Morar o prezenta la Antena Stars, fostul patron OTV a povestit cum își petrecea nopțile de vară în tren, alături de prietenul său, jurnalistul Marius Tucă. Erau atât de săraci, încât nu aveau unde să doarmă vara, atunci când căminele studențești erau închise pentru renovare.

„Mergeam în Gara de Nord, așteptăm primul tren spre Caracal, ne culcam în tren, ajungeam în Caracal, unde fiind nod feroviar, trenul se întorcea îndărăt în București. Astfel, reușeam să dormim toată noaptea. Nu plăteam bilet, îi dădeam ceva nașului. La 6 dimineață eram înapoi în Capitală și mergeam unde aveam serviciul”, a spus Dan Diaconescu.