Din 2007, de când România a aderat la Uniunea Europeană, cetățenii din țara noastră și-au pierdut încrederea în establishmentul politic autohton și au plecat la foc automat către vest, pentru o viață mai bună. Astfel, pentru cei rămași aici, a început să existe îngrijorare din ce în ce mai mare cu privire la scăderea forței de muncă active. Totuși, au început să existe soluții, importul masiv de forță de muncă din state sărace de pe continentul asiatic și african.
:format(webp):quality(80)/https://www.romaniatv.net/wp-content/uploads/2023/03/sol-tZw3fcjUIpM-unsplash-1617x1080.jpg)
Cei mai mulți dintre muncitorii străini se angajează în domeniul HORECA și în construcții. Lucrează mult și în general, pentru bani puțini. În 2022, 109.000 de permise de muncă au fost acordate pentru cetățeni străini. Dintre acestea, 39.000 au fost în domeniul construcțiilor, deci mai bine de o treime din total. 14.000 au obținut permise de muncă de muncitori necalificați.
În România, în ultimii ani, numărul de angajați în construcții a cunoscut un trend ascendent. Astfel, în 2021 a ajuns la 441.438, cu 18.400 față de 2021. Totuși, deficitul de personal este de 350.000 de oameni în construcții. Practic, este vorba despre o „gaură” de 50% în sistem.
„Instituţia noastră nu colectează date cu privire la codurile CAEN ale angajatorilor care solicită eliberarea avizului de angajare pentru lucrători străini”, au declarat reprezentanţii IGI (Inspectoratului General pentru Imigrări), într-un răspuns semnat de comisarul-şef Maria Dospinescu-Bornemisa, potrivit ZF.
Cele aproape 109.000 de avize pe care instituţia le-a acordat anul trecut au fost eliberate la solicitarea a 9.475 de angajatori, persoane fizice sau juridice şi au vizat 937 de ocupaţii prevăzute de Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR).
De unde sunt cetățenii străini care au venit la muncă în România
Ţările de origine pentru care au fost eliberate avize de angajare au fost în număr total de 124. Cei mai mulți muncitori străini au venit din Bangladesh (29.525 de avize). Pe locul secund este Nepal (18.653), urmat de Pakistan (13.273) și Sri Lanka (12.092). De asemenea, au fost importați masiv muncitori și din India, Turcia, Vietnam, Egipt, Maroc, Tadjikistan etc.
În timp ce românii, mână de lucru calificată, preferă să muncească în vest, antreprenorii locali sunt nevoiți să importe muncitori necalificați din Asia.
„Consider că lipsa forţei de muncă calificate se menţine pe piaţa construcţiilor din România din cauza efortului scăzut al statului român în ceea ce priveşte reînfiinţarea învăţământului profesional şi a şcolilor tehnice”, a declarat Doru Peciu-Florianu, directorul general al companiei ACI Cluj.
Domeniul construcțiilor, puternic lovit de legile controversate de la Guvern
Decizia guvernului de a elimina facilităţile fiscale acordate companiilor şi angajaţilor din construcţii, prin diminuarea plafonului reprezentat de impozitarea veniturilor din salarii de la 30.000 de lei la 10.000 de lei a afectat puternic sectorul constructiilor.
„Drept consecinţă, o să se agraveze problema deja preexistentă cu privire la identificarea forţei de muncă. Mii de specialişti, ingineri şi şefi de echipă o să fie stimulaţi din nou să plece peste hotare”, a mai transmis oficialul.
Din punct de vedere demografic, poporul român s-a descompus în ultimele decenii
Peste 8 milioane de români trăiesc în UE, potrivit celor mai recente date comunicate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Cei mai mulți trăiesc în Italia, Spania, SUA și Germania. Așa cum s-a demonstrat până acum, marea majoritate nu se mai întorc acasă. Ei rămân stabiliți în țări unde standardul de viață este mult mai ridicat. Unii sunt medici, IT-iști, oameni de afaceri, alții meșteri, îngrijitori, angajați în HORECA sau studenți. VEZI AICI raportul dur.
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 10
- 11
- 12
- 13
- 14
- 15
- 16
- 17
- 18
- 19
- 20