Importuri masive în câmpul muncii: câți angajați străini au venit anul trecut în România

Cei mai mulți dintre muncitorii străini se angajează în domeniul HORECA și în construcții. Lucrează mult și în general, pentru bani puțini. În 2022, 109.000 de permise de muncă au fost acordate pentru cetățeni străini. Dintre acestea, 39.000 au fost în domeniul construcțiilor, deci mai bine de o treime din total. 14.000 au obținut permise de muncă de muncitori necalificați.

În România, în ultimii ani, numărul de angajați în construcții a cunoscut un trend ascendent. Astfel, în 2021 a ajuns la 441.438, cu 18.400 față de 2021. Totuși, deficitul de personal este de 350.000 de oameni în construcții. Practic, este vorba despre o „gaură” de 50% în sistem.

„Instituţia noastră nu colectează date cu privire la codurile CAEN ale angajato­rilor care solicită eliberarea avizului de an­gajare pentru lucrători străini”, au declarat reprezentanţii IGI (Inspecto­ratului Gene­ral pentru Imigrări), într-un răspuns semnat de comisarul-şef Maria Dospinescu-Bornemisa, potrivit ZF.

Cele aproape 109.000 de avize pe care instituţia le-a acordat anul trecut au fost eli­berate la solicitarea a 9.475 de angajatori, per­soane fizice sau juridice şi au vizat 937 de ocupaţii prevăzute de Clasificarea Ocu­paţiilor din România (COR).

Alte articole

Rețea de trafic de muncitori nepalezi, destructurată. Imigranții asiatici erau lăsați fără pașapoarte, bătuți și puși să muncească în ferme, în condiții inumane

Bate vântul la ușile companiilor. Deși sunt peste 31.000 de joburi disponibile, românii nu se înghesuie să se angajeze. BNR trage semnalul de alarmă

De unde sunt cetățenii străini care au venit la muncă în România

Ţările de ori­gine pentru care au fost eliberate avize de angajare au fost în număr total de 124. Cei mai mulți muncitori străini au venit din Bangladesh (29.525 de avize). Pe locul secund este Nepal (18.653), urmat de Pakistan (13.273) și Sri Lanka (12.092). De asemenea, au fost importați masiv muncitori și din India, Turcia, Vietnam, Egipt, Maroc, Tad­jikistan etc.

În timp ce românii, mână de lucru calificată, preferă să muncească în vest, antreprenorii locali sunt nevoiți să importe muncitori necalificați din Asia.

„Consider că lipsa forţei de muncă calificate se menţine pe piaţa construc­ţiilor din România din cauza efortului scăzut al statului român în ceea ce priveşte reînfiin­ţarea învăţământului profesional şi a şcoli­lor tehnice”, a declarat Doru Peciu-Florianu, directorul ge­neral al companiei ACI Cluj.

Domeniul construcțiilor, puternic lovit de legile controversate de la Guvern

Decizia guvernului de a elimina facili­tăţile fiscale acordate companiilor şi angaja­ţilor din construcţii, prin diminuarea plafonului reprezentat de impozitarea veniturilor din salarii de la 30.000 de lei la 10.000 de lei a afectat puternic sectorul constructiilor.

„Drept consecinţă, o să se agraveze pro­blema deja preexistentă cu privire la identificarea forţei de muncă. Mii de spe­cialişti, ingineri şi şefi de echipă o să fie stimulaţi din nou să plece peste hotare”, a mai transmis oficialul.

Din punct de vedere demografic, poporul român s-a descompus în ultimele decenii

Peste 8 milioane de români trăiesc în UE, potrivit celor mai recente date comunicate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Cei mai mulți trăiesc în Italia, Spania, SUA și Germania. Așa cum s-a demonstrat până acum, marea majoritate nu se mai întorc acasă. Ei rămân stabiliți în țări unde standardul de viață este mult mai ridicat. Unii sunt medici, IT-iști, oameni de afaceri, alții meșteri, îngrijitori, angajați în HORECA sau studenți. VEZI AICI raportul dur.