Instituțiile publice care beneficiază de bufete gestionate de stat. Cât plătesc românii pentru mâncarea specialilor

Suma pe care bufetele gestionate de către Protocolul Statului  au înregistrat-o în anul precedent depășește suma de zece milioane de lei. Mai exact,  RA-APPS are în gestiune cinci bufete, dintre care trei sunt situate la sediile unor autorități centrale, iar instituția recunoaște că practică adaosuri comerciale care nu-i permit să-și acopere costurile.

Conform Raportului de activitate de pe anul 2024, Regia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS)  are în gestiune cinci unități de alimentație publică, unul dintre acestea fiind în sediul central al insituției, iar altul în fosta  „casă Ceaușescu” din Primăverii, transformată în muzeu acum. Alte bufete se regăsesc în cadrul Palatului Victoria, sediul Guvernului, la DNA și la Curtea de Conturi.

Citește și: Angela Burlacu, inspectoarea ANAF condamnată în dosarul Dragoș Anastasiu, ar fi cerut mită de la Mediafax pe firma fiului, pentru a încheia un control fiscal favorabil. Lua banii în plic de la paznicii instituției și îi împărțea cu superiorul său. Legătura primejdioasă dintre fostul vicepremier și mogulul Adrian Sârbu

Câți bani se alocă pentru mâncarea „specialilor”. Ce arată datele

Conform documentului, în anul 2024, cele cinci bufete au avut cheltuieli de 41,61 de milioane de lei și venituri de doar 29,18 milioane. Au rezultat pierderi în valoare de 12,43 de milioane de lei, o gaură care se regăsește în bugetul RA-APPS (care a fost pe plus în 2024 cu un profit de circa 15 milioane lei).

Alte articole

Şeful RA-APPS, cu salariu de aproape un milion de euro anual, criticat de Dragoş Anastasiu. Reacţia instituţiei

RA-APPS se ia la trântă cu Bolojan, după ce acesta a reclamat ”nesimțirea” închirierii Palatului Kiseleff către o firmă care a cedat ulterior imobilul către EximBank, la preț dublu. Regia spune despre contractul cu firma că este legal și profitabil

În bilanțul pe anul precedent, RA-APPS justifică pierderile înregistrare de aceste bufete invocând numărul limitat de cumpărători, dar și faptul că practică adaosuri comerciale care nu permit acoperirea costurilor.

„Majoritatea unităților de alimentație publică (bufetele din cadrul Palatului Victoria, DNA, Curtea de Conturi, Sediu și Bufet P-50 își desfășoară activitatea în regim de circuit închis având un număr limitat de cumpărători. Adaosurile comerciale practicate la aceste bufete nu permit recuperarea tuturor cheltuielilor datorită fluctuației constante al personalului cumpărător”, se arată în raportul de activitate al instituției pe anul precedent.

Aceste argumente se regăsesc și în rapoartele mai vechi ale instituției. Spre exemplu, în raportul din 2021 apar aceleași două propoziții pentru a justifica rezultatele slabe ale bufetelor de stat. Pierderile din acel an erau de 10,69 milioane lei. În alte rapoarte mai vechi apar invocate alte justificări. Spre exemplu, în anul 2018 este invocată concurența din domeniul alimentației publice.

„Obține venituri și din activitatea desfășurată în bufetele special organizate în instituții mari, gen: Palatul Victoria, Curtea de conturi. Deoarece activitatea principală este de alimentație publică și ținând cont de concurența în acest domeniu, sucursala nu obține venituri care să acopere cheltuielile”, se menționează în raportul instituției pe anul 2018.

În contextul în care RA-APPS este o regie autonomă, se finanțează din propriile resurse, aceste pierderi au fost suportate de către contribuabilii români. Mai mult, din raportul instituției se observă că cei mai mulți bani au venit din emiterea de permise și certificate, un serviciu public ce a generat venituri de 139 milioane și un profit de 48 de milioane lei.

Practic, veniturile din emiterea permiselor și certificatelor, lângă vânzarea imobililor din patrimoniul statului sau închirierea acestora sunt singurele activități ale Regiei care au adus profit. În acest fel, RA-APPS își permite să practice adaosuri comerciale minime la aceste bufete, în condițiile în care poate acoperi costurile din alte surse. Regia mai pierde bani din activitatea turistică, fiind vorba despre aproximativ 14 milioane de lei, dar și peste 1,6 milioane de lei din contractul cu Administrația Prezidențială.

Pe lângă cele două bufete care țin de RA-APPS, instituția menționează că mai gestionează alte trei bufete: la Guvern, la DNA și la Curtea de Conturi. Vorbim, cel puțin în cazul DNA și Curtea de Conturi, de două instituții din administrația centrală unde angajații au printre cele mai mari salarii. În plus, ambele intră la categoria „pensii speciale”.

Potrivit grilei de salarizare din DNA pentru luna martie a acestui an, salariile de bază din instituție variază de la 33.713 pentru procuror șef, până la 26.753 pentru consilier juridic. Aici se adaugă și sporurile, care variază de la 10.000 lei până la 7.900 lei.

La Curtea de Conturi, președintele instituției are un salariu de bază de aproape 24.000 lei, însă în cazul secretarului general, suma depășește pragul de 34.000 lei. Aici, sporurile maxime în cadrul instituției pot depăși suma de 12.000 lei, notează Fanatik.

Citește și: Şeful RA-APPS, cu salariu de aproape un milion de euro anual, criticat de Dragoş Anastasiu. Reacţia instituţiei