Interceptările din dosarul în care fostul prim-procuror al Parchetului Botoşani este acuzat de corupţie, nule

Instanţa a admis contestaţiile formulate de cei doi împotriva încheierii penale nr. 40/CP din 28 decembrie 2017 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Târgu Mureş, care prevede că măsura controlului judiciar dispusă faţă de aceştia este legală şi temeinică.

Magistraţii ÎCCJ au stabilit că toate cele 27 de interceptări nu pot constitui mijloace de probă în dosar.

„Constată nulitatea interceptărilor convorbirilor telefonice (…) autorizate prin încheierea nr. 18 din data de 16.12.2015 şi prelungite prin încheierea nr. 3 din data de 12.01.2016 şi încheierea nr. 7 din data de 12.02.2016 pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Suceava, precum şi a proceselor-verbale de redare a acestor convorbiri. Exclude din materialul probator procesele-verbale de redare a convorbirilor mai sus menţionate. Dispune eliminarea mijloacelor de probă a căror nulitate a fost constatată. În temeiul art. 347 alin. 3 raportat la art. 345 alin. 3 C. pr. pen. comunică procurorului copie a prezentei încheieri cu menţiunea de a comunica în 5 zile de la comunicarea prezentei încheieri dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaţilor ori solicită restituirea cauzei”, se arată în dispoziţia de miercuri a ÎCCJ.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Raluca Stăncescu a fost trimisă în judecată de procurorii Serviciului Teritorial Suceava al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pentru infracţiunile de şantaj, instigare la favorizarea făptuitorului, instigare la compromiterea intereselor justiţiei, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice şi conflict de interese.

Alte articole

Decizie istorică a ÎCCJ în favoarea debitorilor. Băncile nu mai pot cere dobânzi pentru anii rămași dintr-un credit declarat scadent anticipat

ÎCCJ limitează dobânzile pe care băncile le pot cere de la clienții cu credite scadente anticipat

Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Suceava, însă Raluca Stăncescu a solicitat strămutarea sa la o altă instanţă, astfel încât acesta a ajuns pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş.

Potrivit DNA, în cursul lunii octombrie 2015, Raluca Stăncescu, împreună cu un apropiat al acesteia, Cătălin Stavără, folosindu-se de autoritatea conferită de funcţia sa de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, a exercitat acte de constrângere psihică asupra unei persoane.

Concret, cei doi au încercat să determine persoana respectivă să efectueze demersurile necesare în vederea cedării în mod injust a dreptului de proprietate asupra a două imobile (apartament şi garsonieră), situate în municipiul Botoşani, în favoarea unei rude a lui Cătălin Stavără.

„Prin constrângerea psihică exercitată, inculpaţii Raluca Stăncescu şi Cătălin Stavără au urmărit să-i inducă persoanei respective o stare de temere prin aceea că în situaţia exprimării unui refuz, va suferi repercusiuni specifice răspunderii penale prin demararea unor cercetări faţă de persoana sa şi a membrilor familiei sale, vizând săvârşirea unor pretinse infracţiuni de evaziune fiscală şi trafic de persoane”, se preciza în comunicatul de presă remis, la momentul trimiterii în judecată, de procurorii DNA.

Totodată, în perioada 30 octombrie 2015- 4 februarie 2016, Raluca Stăncescu, în aceeaşi calitate, l-a determinat în mod direct pe Constantin Batcă, agent de poliţie în cadrul Poliţiei Municipiului Botoşani – Biroul de Investigaţii Criminale, să tergiverseze cercetările pe care le efectua într-o cauză penală faţă de Cătălin Stavără, pentru săvârşirea unei infracţiuni de lovire sau alte violenţe, în scopul îngreunării cercetărilor penale şi favorizării acestuia din urmă.

În acelaşi context şi în aceeaşi calitate, la data de 4 februarie 2016, Stăncescu l-a determinat pe Constantin Batcă să-i pună la dispoziţie, fără drept, un suport optic ce conţinea înregistrări ale unor camere de supraveghere (mijloc de probă în acelaşi dosar penal menţionat mai sus) în vederea favorizării lui Stavără, lucru pe care agentul de poliţie l-a şi făcut în cursul aceleiaşi luni.

În aceeaşi calitate, la data de 22 iunie 2016, magistratul a divulgat, fără drept, lui Cătălin Stavără, date nedestinate publicităţii, cu caracter confidenţial, rezultate din supravegherea tehnică a unei persoane, realizată în contextul instrumentării unui dosar penal. Prin acest demers au fost afectate atât interesele şi activitatea Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, ca unitate de parchet pe rolul căreia se afla cauza respectivă, cât şi interesele legale ale persoanei respective, ale cărei drepturi şi libertăţi fundamentale fuseseră restrânse în contextul supravegherii sale tehnice, strict în condiţiile prevăzute de lege şi autorizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi.

În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată şi Cătălin Stavără, pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj, dar şi agentul de poliţie Constantin Batcă, pentru favorizarea făptuitorului, fals intelectual în formă continuată şi compromiterea intereselor justiţiei.

De asemenea, în judecată a fost trimis şi şeful Serviciului Judeţean Anticorupţie Botoşani, Bogdan Buliga, urmărit penal pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă.