Preşedintele Klaus Iohannis participă marţi la Haga la reuniunea în format restrâns organizată de premierul Ţărilor de Jos şi premierul Danemarcei în pregătirea Summitului NATO.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, la reuniune vor mai participa premierii Belgiei, Letoniei, Poloniei şi Portugaliei, precum şi secretarul general NATO. Întâlnirea are loc la invitaţia premierului Regatului Ţărilor de Jos, Mark Rutte, şi a premierului Regatului Danemarcei, Mette Frederiksen.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Cristian Socol, despre raportul Eurostat pentru România: „E ...

Pânişoară, candidatul ecologiştilor îl spulberă pe Cîrstoiu: ...

Informare NATO: avionul care a intrat în spaţiul aerian al României nu prezenta niciun pericol, de aceea nu a fost oprit
Reuniunea vizează coordonarea poziţiilor şi a mesajelor comune ale statelor aliate în perspectiva summitului NATO de la Madrid, de la finalul lunii iunie.

Pe agenda discuţiilor figurează situaţia din Ucraina, continuarea asistenţei pentru Ucraina, pregătirea deciziilor Summitului de la Madrid privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare a NATO pe Flancul Estic al Alianţei, procesul de negociere a noului Concept Strategic al NATO şi perspectivele aderării la Alianţă a Suediei şi a Finlandei.

Klaus Iohannis: Este necesar ca NATO să fie capabilă să apere fiecare centimetru din teritoriul său

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, în finalul Summit-ului B9 de la Bucureşti, în declaraţia de presă comună cu preşedintele Poloniei, că este necesar ca Alianţa să fie capabilă să apere fiecare centimetru din teritoriul său iar regiunea Mării Negre are o importanţă strategică pentru securitatea NATO.

”Bucureşti 9 este un format care a devenit cu atât mai necesar în aceste momente, în care ne confruntăm la graniţa Alianţei cu un conflict deschis, care generează pierderi de vieţi omeneşti şi propagă insecuritate în regiune şi în tot spaţiul euro-atlantic”, a spus preşedintele României.

Klaus Iohannis a arătat că B9 este un cadru esenţial pentru coagularea şi proiectarea unor poziţii comune privind securitatea Flancului estic şi cea euroatlantică.

”Astăzi, ne-am concentrat pe ceea ce trebuie să facem pentru a asigura şi livra în mod concret securitate pentru cetăţenii noştri. în această realitate fundamental schimbată Am avut un schimb de opinii de substanţă cu privire la evoluţiile recente de securitate dar şi privind răspunsul aliat. (..) Dialogul de astăzi a evidenţiat o dată în plus angajamentul nostru ferm de a contribui la realizărilor obiectivelor NATO”, a spus şeful statului în cadrul declaraţiei.

Azi e ziua lui Klaus Iohannis. Câţi ani împlineşte preşedintele şi câte case are

El a arătat că apărarea colectivă este şi trebuie să rămână sarcina principală a NATO, cea mai puternică alianţă militară din istorie.

”Este necesar ca Alianţa să fie capabilă să apere fiecare centimetru din teritoriul său, din teritoriul aliat. Rezultatul pe care îl urmărim este o prezenţă NATO consolidată pe Flancul Estic, uitară şi robustă, în special la Marea Neagră, cea mai expusă ameninţărilor Rusiei”, a spus preşedintele.

Klaus Iohannis a mai arătat că ”regiunea Mării Negre are o importanţă strategică pentru securitatea NATO, iar viitoarele măsuri de descurajare trebuie să analizeze cu prioritate nevoile de securitate ale zonei”.

Potrivit şefului statului, un alt subiect al summit-ului l-au reprezentat consecinţele şi pe plan economic ale războiului, accentul fiind pus pe a sprijini în continare Ucraina şi poporul ucrainean.

Klaus Iohannis a mai afirmat că România a depus eforturi susţinute pentru a sprijini Ucraina, dar şi R. Moldova şi a făcut eforturi pentru asigurarea securităţii alimentare.

”Am exprimat susţinerea României pentru politica NATO a uşilor deschise, şi pentru aderarea Suediei şi Finlandei la Alianţă”, a spus preşedintele, arătând că va întări apărarea în cadrul NATO.

Klaus Iohannis a spus că se va continua cooperarea pentru consilidarea NATO pe termen lung.

La finalul Summit-ului, a fost adoptată o declaraţie comună care reflectă poziţia statelor, a mai anunţat preşedintele României.