Isărescu: Nu putem ca, din empatie cu debitorii în franci, să încălcăm grosolan legea

„Nu suntem abilitați prin lege să intervenim în relațiile contractuale dintre clienți și instituțiile de credit. Ar fi și o greșeală! Nicăieri în Europa nu se calcă în picioare contractele între părți. (…) Nimeni nu ne poate cere ca din această empatie (față de clienții cu credite în franci — n. r.) să încălcăm grosolan legea”, a afirmat Isărescu.

Potrivit acestuia, BNR nu are inițiativă legislativă, însă Parlamentul poate să inițieze și să aprobe o lege care să dea posibilitatea intervenției într-un contract între două părți private, dar cu asumarea riscurilor ce decurg dintr-o astfel de acțiune.

„Ar însemna asumarea riscurilor și o reacție absolut constituțională a băncilor privind riscurile și costurile la care sunt supuse printr-o asemenea intervenție legală. Aceste contracte au fost semnate de părți private, sunt documente legale și, dacă nu au fost semnate în condițiile legii, există calea atacului în justiție pentru clauzele ilegale. Nu avem nimic împotriva unei asemenea acțiuni, acele clauze să fie atacate în justiție și justiția să își spună părerea”, a spus Isărescu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Guvernatorul BNR a atras atenția că intervențiile băncii centrale în cazul creditelor în franci elvețieni au apărut printre altele în urma catalogării francului elvețian, în plan public, ca fiind o „monedă toxică”. „Sunt mai mult de 100.000 de deținători de franci elvețieni în România și ei nu spun că au o monedă toxică în buzunare sau în conturile bancare”, a subliniat el.

Alte articole

Binecuvântați cu noroc: Tamara Globa a numit zodiile care vor avea succes la locul de muncă în mai 2026 – carierele lor vor decola

Zodiac chinezesc 25-31 mai 2026. Ce spun intelepții orientali despre norocul tău

Mugur Isărescu a adăugat că intervențiile sale au vizat și ‘speculațiile’ de tipul că persoanele care au luat credite în franci elvețieni au fost „momiți” sau „ademeniți” să ia astfel de credite. „Noi, la BNR, nu putem să lucrăm cu asemenea termeni. În instanță se poate dovedi. Am făcut aceste referiri din cauza faptului că mai toate acuzele la adresa BNR au o caracteristică: nu spun nimic concret”, a precizat acesta.

În context, șeful BNR a explicat ce înseamnă supravegherea prudențială care intră în sarcina BNR: „În cadrul supravegherii prudențiale, BNR asigură condițiile ca sistemul bancar să fie sigur și stabil”.

El a precizat că această supraveghere are două componente: macroprudențială, la nivelul sistemului, și microprudențială, la nivelul fiecărei bănci în parte. Totuși, banca centrală nu verifică fiecare credit în parte, a subliniat guvernatorul. „Sunt vreo două milioane de credite în sistemul bancar, fiecare cu vreo 100 de clauze. Dacă am fi responsabili cu fiecare credit, de ce nu am da noi creditele?!”, a mai spus Mugur Isărescu.