MOTIVARE „Mită la PSD”. Ioan Niculae şi Bunea Stancu, trimişi la psiholog pentru „ÎNDREPTARE”

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) arată în motivarea deciziei prin care a dispus condamnarea lui Gheorghe Bunea Stancu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, la trei ani de închisoare, iar a omului de afaceri Ioan Niculae, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Barac, la câte doi ani şi jumătate, cu executare, în dosarul sponsorizării campaniei prezidenţiale a lui Mircea Geoană că inculpaţii „au săvârşit infracţiunile dovedind o îndrăzneală deosebită şi având drept scop bunăstare personală, în dauna unor valori esenţiale pentru statele democratice, respectiv alegerea în condiţii de transparenţă a unui preşedinte de republică, buna desfăşurare a activităţii partidelor politice şi desemnarea pe criterii de competenţă şi reprezentativitate a persoanelor în funcţii de conducere în administraţia publică”.

Citeşte şi: Percheziţii la locuinţa şi firmele lui Ioan Niculae. Omul de afaceri, TURNAT de Dorin Cocoş la DNA

„Încercarea de a influenţa pe căi oculte alegerea Preşedintelui României este o activitate reprobabilă, iar o perioadă petrecută în regim de detenţie ar fi aptă să îi corijeze pe inculpaţi, la această acţiune de îndreptare, urmând a participa şi cadrele cu atribuţii specializate din mediul penitenciar, respectiv pedagogi, psihologi”, se precizează în motivarea instanţei.

Alte articole

Vlad Voiculescu a pierdut procesul cu Mircea Geoană, după ce fostul secretar general adjunct al NATO l-a acuzat că a furat un miliard de euro prin afacerea vaccinurilor

Cumnatul lui Mircea Geoană și fostul ministru Sebastian Vlădescu, eliberați datorită prescripției. Ce se întâmplă cu prejudiciul din dosarul în care au fost condamnați

În plus, Curtea de Apel reţine că „institutele de sondare a opiniei publice trebuie să se ocupe cu cercetarea şi nu este permis vreunui reprezentant al acestora să sprijine activitatea infracţională a unor politicieni sau persoane cu influenţă în lumea politică”.

Potrivit documentului citat, Bunea Stancu ar fi subliniat la fiecare întâlnire sau discuţie cu Ioan Niculae, că are influenţă concretă în partid pentru a numi persoane în funcţii de conducere, printre care şi în funcţiile de care era interesat omul de afaceri. De asemenea, instanţa susţine că nu poate lua în considerare apărările inculpaţilor potrivit cărora erau „pur şi simplu discuţii colocviale, între două persoane care se aflau în relaţii de amiciţie şi de afaceri şi care nu ar trebui să capete conotaţie penală”.

„Inculpatul are funcţie de conducere într-un partid şi se foloseşte de autoritatea şi influenţa conferită de aceasta, în cadrul discuţiilor cu inculpatul Ioan Niculae, obţinând de la acesta foloase pentru partidul său”, se arată în motivare.

Curtea a constatat că Judecătoria Sectorului 1, care i-a achitat pe cei patru inculpaţi la fond, a făcut o interpretare a probelor exclusiv în favoarea acestora.

Citeşte şi: Ioan Niculae şi Gheorghe Bunea Stancu, puşi sub urmărire penală de DNA. ACUZAŢIILE procurorilor

Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Ioan Niculae, pe 2 aprilie, la doi ani şi şase luni de închisoare în dosarul sponsorizării campaniei prezidenţiale a lui Mircea Geoană. În acelaşi dosar au fost condamnaţi Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Bărac, la doi ani şi şase luni cu executare.

Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), arătau procurorii în rechizitoriu.