Judecătorii CCR absenți de la ședința privind pensiile speciale reacționează. ”Absența de la ședința din 29 decembrie nu a însemnat un blocaj al activității” / ”Luarea unei decizii într-un ritm accelerat (…) riscă să afecteze calitatea deliberării”

Curtea Constituțională a României (CCR) a a decis luni să amâne din nou, pentru 16 ianuarie, luarea unei decizii privind reforma pensiilor magistraților. Motivul? Lipsa de cvorum, în condițiile în care patru dintre judecători nu ar fi vrut să intre la ședință.

Cei patru judecători în discuție, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Mihai Busuioc și Bogdan Licu, au fost criticați pentru că ar fi provocat acest blocaj.

Ei vin cu precizări și argumente privind starea de fapt, subliniind, printre altele, că ”absența de la ședința din 29 decembrie nu a însemnat un blocaj al activității” și că ”luarea unei decizii într-un ritm accelerat (…) riscă să afecteze calitatea deliberării”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cei patru judecători mai spun că ”motivul amânării (ședinței – n.r.) a vizat solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice în mod public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudență a Curții Constituționale”.

Alte articole

Oana Gheorghiu, revoltată după decizia CCR prin care mandatul lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara s-ar putea încheia: „Politica românească este o lume în care, atunci când devii incomod pentru cei corupți, ți se inventează acuzații și ți se fabrică dosare”

CTP, concluzie halucinantă după decizia CCR în cazul Fritz: „Calea de consecinţă ar trebui să fie excluderea de facto a României din UE”

Citește și Fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu, despre blocarea reformei privind pensiile magistraților: ”Asistăm la ceea ce s-a vrut. Adică la o răzmeriţă”

Cei patru magistrați au făcut public un punct de vedere, pe care îl redăm integral mai jos.

Argumentele judecătorilor CCR absenți de la ședința privind pensiile magistraților

”Având în vedere situația creată în cadrul Curții Constituționale cu ocazia judecării dosarului privind pensiile magistraților, precum și declarația publică a doamnei Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale, considerăm necesar să formulăm următoarele clarificări în vederea unei informări corecte a opiniei publice:

Sesizarea privind obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost înregistrată pe rolul Curții Constituționale vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14.45. În aceeași zi, președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător-raportor în cauză și a fixat termen de judecată a dosarului pentru data de 10 decembrie, la mai puțin de 3 zile lucrătoare, fapt fără precedent în jurisprudența Curții Constituționale.

La data de 10 decembrie, întrucât raportul întocmit în cauză a fost incomplet, dosarul a fost amânat. Președinta Curții a fixat noul termen pentru data de 28 decembrie 2025, într-o zi nelucrătoare, duminica, fapt, de asemenea, lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate. Chiar dacă judecătorii prezenți la ședință au solicitat amânarea pentru o zi din luna ianuarie, întrucât toate celelalte cauze aflate pe rol în ședința din 10 decembrie au fost amânate în data de 22 ianuarie 2026, președinta Curții Constituționale a refuzat să procedeze în mod similar.

În ședința de deliberări din data de 28 decembrie 2025, în temeiul art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992 (care prevăd că în situația în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii și […] cel puțin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunțarea pentru o altă dată), un judecător a solicitat amânarea pronunțării și alți trei judecători s-au raliat cererii sale. Motivul amânării a vizat solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice în mod public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudență a Curții Constituționale. De asemenea, s-a solicitat judecătorului-raportor completarea raportului în sensul clarificării soluțiilor propuse pentru fiecare critică de neconstituționalitate formulată.

”Absența de la ședința din 29 decembrie nu a însemnat un blocaj al activității”

Cererea formulată în baza dispozițiilor legale și regulamentare, a fost ignorată de conducerea Curții, care a refuzat fără justificare să aplice dispozițiile art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992 și să fixeze un nou termen de soluționare.

Prin urmare, patru judecători am părăsit sala de ședință, astfel că au devenit incidente prevederile art.51 alin.(1) din Legea nr.47/1992 care prevăd că instanța constituțională lucrează legal în prezența a două treimi din numărul judecătorilor. De îndată, am depus la cabinetul președintei Curții o cerere scrisă prin care am reiterat aplicarea și respectarea dispozițiilor legale. Ulterior, am fost informați că doamna președintă a fixat termen de soluționare a cauzei pentru a doua zi, în data de 29 decembrie 2025.

În consecință, absența de la ședința din 29 decembrie nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea Curții Constituționale a României. Luarea unei decizii într-un ritm accelerat, cu termene stabilite de la o zi la alta, se îndepărtează de la practica obișnuită a Curții și riscă să afecteze calitatea deliberării. Participarea la o astfel de ședință ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri considerate neconforme cu legea și cu regulamentul de funcționare al Curții, și nu cu exercitarea responsabilă a mandatului de judecător constituțional. Respectarea regulilor nu este o formalitate, ci o garanție a corectitudinii și credibilității deciziilor Curții, iar conduita adoptată a avut ca unic scop protejarea acestor principii. În cauze de o asemenea importanță, timpul necesar reflecției și dezbaterii reale este o condiție a bunei funcționări a statului de drept, nu un impediment.

Prezentele precizări exprimă exclusiv poziția autorilor și nu reprezintă o comunicare oficială a Curții Constituționale”, transmit cei patru judecători.

Citește și Blocaj total la CCR! Decizia privind reforma pensiilor magistraților, amânată din nou, pentru 16 ianuarie!