Judecătorul Ion-Tudoran avea grave probleme psihice când a dat sentinţa în Dosarul Băneasa. Se trata pentru demenţă şi schizofrenie

Judecătorul Ion-Tudoran a ascuns bolile mintale de care știa că suferă și a continuat să dea sentințe în dosare de mare complexitate. S-au produs, astfel, grave erori judiciare, magistratul ajungând să inventeze probe în dosarul Băneasa, iar motivarea sentinței, redactată de la Psihiatrie, când nu mai era judecător, a copiat-o cuvânt cu cuvânt din rechizitorul întocmit de procurorul DNA Nicolae Marin. Așa s-a ajuns la sentinţa abuzivă de confiscare a terenului (peste 224 hectare) pe care este construit mall-ului Băneasa și la condamnarea la ani grei de închisoare a omului de afaceri Puiu Popoviciu.

Citeşte şi Inalta Curte a desfiinţat hotărârea pe latură civilă din dosarul "Băneasa", motivată de judecătorul Ion Tudoran

Alexandru Tudoran, fiul judecătorului, spune că tatăl său era bolnav psihic încă din anul 2016. Într-un mesaj trimis ziarului Cetățeanul, Tudoran-junior a arătat că tatăl său a descoperit că are probleme grave de cogniție în urma unor controale medicale de specialitate. El recunoaște că judecătorul a ținut în secret problemele medicale de care suferea și, extrem de grav, a continuat „să slujească Justiția".

"L-ați acuzat pe tatăl meu, judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran, că ar fi fugit de Justiție internându-se prin spitale. Domnilor! Tatăl meu este bolnav de mai mult timp. Și cu toate acestea a slujit Justiția. Nimeni nu a știut nimic despre debutul bolii sale. Sper, totuși, să țineți cont de faptul că medicii i-au descoperit încă din anul 2016 afecțiuni cerebrovasculare. Suprapuse peste diabetul zaharat tip II, aceste afecțiuni au lăsat urme și datorită consumului nervos al profesiei de judecător", a transmis Alexandru Tudoran.

Citeşte şi Documentul SIIJ ce confirmă că fostul judecător Ion-Tudoran e suspect de fals şi trafic de influenţă. Dosarul are legătură cu fiul său

În urma diagnosticului din 2016, medicii i-ar fi prescris lui Corneliu Bogdan Ion-Tudoran mai multe medicamente, printre care și Sermion, folosit în tratarea afecţiunilor caracterizate prin deteriorarea funcţiei cognitive asociate demenţei vasculare (demenţă multiinfarct), afecţiunilor degenerative asociate demenţei (demenţă senilă şi presenilă de tip Alzheimer, demenţă Parkinson). "Spuneți că fuge de răspundere? Să încercați să fiți voi altfel luând în fiecare zi un pumn de pastile (Sermion, Trittico, Pramistar, Quetiapina, Cipralex, Mizarten, Coaxil, etc) și să spuneți că este ușor să învingi demența", a mai scris Tudoran junior.

Medicamentul Quetiapina se ia în cazuri de schizofrenie, tulburări bipolare și depresie, Pramistar – pentru tulburări de memorie și de concentrare, celelalte fiind prescrise în stări de depresie profundă și anxietate.

Judecătorul Tudoran trebuia suspendat

Daniela Stăncioi, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Superior al Magistraturii, a explicat pentru ziarul Cetățeanul care este procedura ce trebuia urmată de judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran atunci când a descoperit că are probleme medicale care îl împiedicau să-și mai exercite funcția. Judecătorul Ion-Tudoran ar fi trebuit să-și anunțe imediat superiorii, care mai departe ar fi sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, în vederea dispunerii unei expertize medicale. "Magiatrații pot fi suspendați dacă suferă de anumite boli care le afectează capacitatea de muncă, deci îi împiedică să-și desfășoare activitatea în condiții normale. Procedura suspendării din funcție se inițiază de instanța la care funcționează magistratul", a declarat Daniela Stăncioi.

Potrivit Art. 60 din Legea 303/2004 privind statutul magistraților, un judecător trebuie suspendat din funcție atunci când suferă de o boală psihică, ce îl împiedică să-și exercite funcția în mod corespunzător. Suspendarea din funcție a magistratului se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii. Boala psihică se constată printr-o expertiză de specialitate, la sesizarea președintelui instanței sau, după caz, a conducătorului parchetului, iar suspendarea din funcție se dispune pe perioada recomandată de comisia medicală de specialitate.