Jumătate din salariul românilor nu se duce pe mâncare. Cheltuiala lunară care secătuieşte bugetul familiilor

Salariile românilor abia mia fac faţă cheltuielilor. Ratele bancare au crescut alarmant, iar pentru mulți dintre aceștia, plata creditelor devine un proces extrem de dificil. Din păcate, în multe cazuri, jumătate din salariul lor se duce la bănci pentru a acoperi rata lunară. Achiziționarea unei locuințe, chiar și cu plata în rate, se dovedește a fi un obiectiv greu de atins pentru o bună parte dintre cetățeni.

Ponderea ratelor în venitul lunar al românilor
Datele recente arată că românii care au credite ipotecare dau, în medie, mai mult de 40% din venitul lor lunar pentru a plăti ratele băncii. În contextul creșterii continue a dobânzilor, dar și al prețurilor mari pe piața imobiliară, un apartament “decent” de 90.000 de euro în București necesită un salariu mediu lunar pentru a fi achiziționat.

Astfel, rata medie a unui credit ipotecar pentru un apartament cu două camere ajunge să reprezinte 43% din salariul mediu național.

Mai exact, pentru un credit ipotecar pe 25 de ani, care acoperă costul unui apartament de 90.000 de euro, românii plătesc o rată lunară de 481 de euro, iar salariul mediu în România se situează la 1.100 de euro.

Alte articole

Cum obții credit ipotecar în România, dacă ai venituri din străinătate

CEC Bank oferă credite ipotecare cu aprobare online. Dobândă fixă cinci ani, de la 5,99%

Această pondere este semnificativă și pune presiune asupra bugetului familiilor, mai ales în contextul unui cost de trai în continuă creștere.

Situația se agravează dacă facem o comparație între prețurile din 2022 și cele din 2024. În urmă cu doi ani, prețul unui apartament similar era cu 15.000 de euro mai mic, iar rata lunară pentru același credit ipotecar era de doar 331 de euro. Astfel, o diferență semnificativă de costuri s-a adunat în această perioadă, iar rata lunară a crescut considerabil.

Refinanțările și restructurările – soluții pentru mulți români
Un alt fenomen semnificativ este creșterea cererii pentru refinanțări și restructurări ale creditelor ipotecare. În 2024, Banca Națională a României a raportat acordarea a 9,2 miliarde de euro pentru credite ipotecare, în creștere cu 42% față de anul anterior. Totuși, această creștere nu se datorează numărului mare de locuințe noi achiziționate, ci în mare parte refinanțărilor și restructurărilor făcute de români pentru a reduce dobânzile și a ușura povara plăților.

Pensii 2025. 2.000 de euro în plus la pensie după câștigarea alegerilor. Partidul care promite venituri mai mari seniorilor

Deși numărul tranzacțiilor imobiliare a crescut ușor (cu doar 6,6% în 2024 față de 2023), multe dintre acestea nu reprezintă achiziții noi de locuințe, ci doar transferuri, refinanțări sau conversii de credite. Astfel, mulți români încearcă să-și optimizeze datoriile prin refinanțarea creditelor existente pentru a beneficia de dobânzi mai mici sau pentru a obține un termen mai lung de plată.

Cum se poate reduce povara unui credit ipotecar
Pentru a reduce povara financiară, specialiștii recomandă mai multe soluții care pot ajuta românii să gestioneze mai bine ratele ipotecare:

Refinanțările cu dobândă fixă – O variantă recomandată de experți este refinanțarea creditului ipotecar pentru a obține o dobândă fixă. Aceasta oferă o mai bună predictibilitate a plăților, protejându-i pe debitori de posibilele creșteri de dobândă din viitor.
Creșterea veniturilor – O altă soluție ar fi suplimentarea veniturilor, printr-un al doilea job sau o activitate adițională care să ajute la acoperirea ratelor. Creșterea veniturilor poate deveni o opțiune importantă în fața unei datorii mari.

Cât câştigă un angajat Carrefour, sunt zeci de posturi disponibile. Familiile lucrătorilor au şi reduceri în magazine

Renegocierea ratelor cu băncile – În anumite situații, românii pot discuta cu băncile pentru a renegocia condițiile împrumutului. Acest lucru poate include o reducere a ratei dobânzii sau o extindere a perioadei de rambursare, ceea ce ar putea reduce suma plătită lunar.

Coşul minim pentru o familie depăşeşte 10.000 de lei, dublu faţă de valoarea salariului mediu din România