Juncker spune că Guvernul român este pregătit pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE. Ce spune despre statul de drept

”Fără România, Uniunea Europeană nu ar fi fost completă, ea este completă astăzi”, a spus Juncker mărturisind că-şi aduce aminte cu ”emoţie” de ziua din aprilie 2005 când, în calitate de preşedinte al Consiliului UE de atunci, a semnat acordul de admitere a României în UE, zi pe care a descris-o drept una ”a reconcilierii între istorie şi geografie”. ”După decenii de separare artificială, trebuie să o spunem, România face astăzi parte din familia europeană, pentru a fi aici ancorată pentru totdeauna”, a apreciat preşedintele Comisiei Europene.

”Preşedinţia română survine într-un moment crucial pentru viitorul UE. În plină preşedinţie europeană românească, Regatul Unit va părăsi UE pe 30 martie anul viitor, este o dată tristă, dar România va şti cum să gestioneze cât mai bine perioada post-Brexit”, a indicat el una dintre problemele delicate pe care le va avea de gestionat preşedinţia română.

„România are în faţă atribuţii extraodinar de dificile, trebuie să cădem de acord pe calea spre summit-ul de la Sibiu supra liniilor de bază ale viitorului acord financiar, al cadrului financiar multianual. Avem încă 257 de propuneri legislative care sunt pe masă. Preşedinţia austriacă va finaliza mai multe dosare, dar o să rămână mult de lucru preşedinţiei române într-o perioadă foarte scurtă, pentru că Parlamentul European va finaliza activităţile în aprilie. Am văzut astăzi cât de bine sunt pregătiţi miniştrii în domeniile lor şi sunt convins că România va reuşi să finalizeze un număr mare de proiecte care sunt pe masa Parlamentului şi a Consiliului. Cred că se întâlnesc în foarte multe puncte programele CE cu ale Guvernului României. Mai sunt divergenţe în ceea ce priveşte statul de drept, am discutat despre acest lucru, dar acest lucru nu priveşte preşedinţia Consiliului UE, ci ţine de relaţia bilaterală cu Comisia Europeană”, a afirmat Juncker, în conferinţa de presă comună cu premierul Dăncilă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

Comisarul european Ylva Johansson: Mă aştept ca România şi Bulgaria să adere deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025

Predoiu, despre aderarea aeriană și maritimă la Schengen: Procesul este ireversibil. Statutul de membru Schengen nu poate fi ridicat

„Sunt convins că până la finalul mandatului actualei Comisii vom primi România în spaţiul Schengen, dar mai sunt eforturi de făcut”, a mai declarat preşedintele Comisiei Europene.

Premierul Viorica Dăncilă a afirmat că în România statul de drept este respectat.

„În România statul de drept este respectat şi se fac toate eforturi pentru ca justiţia să fie independentă”, a afirmat Dăncilă.

Ea a mai spus că nu trebuie puse pe acelaşi palier Polinia, Ungaria şi România.

Dăncilă a subliniat că nu vede o legătură între exercitarea preşedinţiei rotative a UE de către România şi statul de drept, pentru că în România acesta este respectat.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a declarat la reuniunea comună a Guvernului României şi a Comisiei Europene, miercuri, la Bruxelles, că membrii Executivului european sunt convinşi de faptul că ţara noastră poate exercita cu succes Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

„Ne bucură foarte mult faptul că Comisia Europeană este convinsă că suntem bine pregătiţi, că putem prelua şi exercita cu succes Preşedinţia rotativă a Uniunii Europene începând cu 1 ianuarie 2019”, a arătat ea în cadrul unei conferinţe de presă.

„Nu. În primul rând, este neconstituţional din câte mi-au zis mai mulţi specialişti”, a spus Dragnea, la Parlament, întrebat dacă susţine proiectul UDMR.

Întrebat dacă UDMR condiţionează susţinerea proiectelor coaliţiei guvernamentale de acest act normativ, Liviu Dragnea a precizat că nu a avut loc nicio discuţie pe această temă.

„Nici vorbă. Nu a avut loc absolut nicio discuţie. (…) UDMR tot timpul a votat legile în care a crezut, legile pe care le-a considerat bune şi ne bazăm în continuare pe asta”, a adăugat Dragnea.

UDMR a solicitat adoptarea în procedură de urgenţă a unei prevederi legislative care să asigure minorităţilor naţionale reprezentare proporţională în instituţiile administrative la nivel local, judeţean, naţional şi european, reprezentare proporţională în instanţe şi tribunale, la nivelul ministerelor, precum şi la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale acestora să se asigure angajarea/numirea de personal, inclusiv de conducere, proporţional cu numărul persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale istorice, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local.

De asemenea, UDMR vrea ca modul de administrare autonomă a vieţii culturale, învăţământului şi culturii minorităţilor naţionale istorice să se reglementeze prin Legea privind statutul minorităţilor naţionale din România. Uniunea doreşte posibilitatea înfiinţării, prin lege, a unor regiuni de dezvoltare separate, iar aceste noi regiuni să poată „obţine, prin lege, un statut de autonomie specială pentru judeţele care aparţin unor regiuni istorice sau în care o minoritate naţională istorică are o proporţie semnificativă şi care, împreună, corespund cerinţelor NUTS 2 prevăzute în Regulamentul (CE) 1059/2003”. AGERPRES/(A – autor: Alina Novăceanu, editor: Claudia Stănescu; editor online: Magdalena Tănăsescu)