Kelemen Hunor îndeamnă electoratul maghiar să voteze „DA” la referendum

„Cum există acquis comunitar pentru lucruri care pur şi simplu nu au ce căuta la nivel european, această chestiune care vizează 50-60 de milioane de persoane poate fi dusă la nivel european şi acest lucru îl vom propune noi. Şansele, sigur, depind şi de noi, depind de capacitatea noastră de a explica, capacitatea noastră de a crea parteneriate. Vă daţi seama, dacă Bruxellesul ne spune cum trebuie să tăiem porcul înainte de Crăciun… Până n-am intrat în UE, noi n-am ştiut cum să facem, chiar am avut nevoie de această reglementare. Soarta unor comunităţi importante ar trebui să fie la fel de importantă cum e tăierea porcului sau curbura castravetelui care ajunge în coşul omului când se duce la piaţă. Sunt nişte chestiuni care trebuie regândite la nivelul UE”, explică liderul UDMR într-un interviu pentru Agerpres.

Kelemen Hunor vorbeşte şi despre referendumul pe Justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis în aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare, reiterând că îndeamnă electoratul maghiar să voteze „DA”.

Despre colaborarea cu celelalte formaţiuni maghiare

Kelemen Hunor: Cu PCM avem o înţelegere, avem o colaborare. Ei au trimis pe listele noastre doi parlamentari în Parlamentul României şi susţin candidaţii noştri de pe lista UDMR la europarlamentare. Acest lucru înseamnă că votanţii, cei care vin la vot – şi noi sperăm că vor veni cât mai mulţi – vor vota lista UDMR. Cu cealaltă formaţiune politică nu avem o înţelegere. Ei nu au nici primari, nu prea au nici consilieri, capacitatea lor de mobilizare este destul de restrânsă, dar noi le-am explicat şi lor, şi am explicat şi simpatizanţilor lor, că aici este vorba de o reprezentare a comunităţii maghiare, nu e o chestiune partinică, nu e o chestiune de partid. Şi sunt convins că prin mobilizare şi cei care la alegerile locale, unde e o competiţie şi la noi şi eventual votează cu celelalte partide, de data aceasta vor veni şi vor vota cu UDMR, fiindcă interesul nostru este să avem reprezentare în Parlamentul European. Acea reprezentare va fi a comunităţii maghiare, nu vor fi reprezentanţii mei sau reprezentanţii UDMR. Ei vor reprezenta comunitatea maghiară din România şi vor activa într-un grup politic de centru-dreapta, cum noi am făcut şi până acum, la PPE.

Alte articole

Tensiuni în coaliție. Crin Antonescu și Kelemen Hunor se contrează pe tema Dan Dungaciu. ”Nu-mi vor impune mie”

Kelemen Hunor anunţă cutremur politic dacă pierde Crin Antonescu: „Coaliţia n-are cum să meargă mai departe”

Stadiul absorbţiei fondurilor europene în judeţele cu populaţie majoritară maghiară

Kelemen Hunor: Dacă ne uităm la absorbţia fondurilor europene, trebuie să aducem câteva nuanţe. Pe de o parte, sunt acele fonduri care merg direct către agricultori. Acolo absorbţia este aproape 100% şi acolo stăm extrem de bine, nu e nicio problemă. Sunt în jur de 70.000 de fermieri, agricultori care primesc astfel de ajutoare şi de fiecare dată noi spunem că trebuie păstrate, chiar trebuie crescute aceste ajutoare, să ajungem la nivelul mediu măcar din UE, fiindcă avem un potenţial uriaş şi, în sfârşit, după 100 de ani, agricultorii primesc ceva, că până acum tot li se lua ceva. Este un lucru de mare folos, e un beneficiu după ce am intrat în UE. Pe partea cealaltă, la programele operaţionale regionale, noi stăm foarte bine, comunităţile noastre, judeţele noastre, nu putem să ne plângem. Tot ce s-a putut s-a realizat şi chiar sunt comune care sunt în primele două-trei poziţii la nivelul comunelor: Joseni, dacă nu mă înşel, din Harghita, Remetea la fel. Mai sunt şi alte comune şi, dacă mergeţi acolo, veţi vedea o schimbare radicală.

Din programele operaţionale regionale, noi am atras fonduri, şi municipiile reşedinţă de judeţ, fiindcă ele au alte posibilităţi, nu intră în competiţie cu celelalte reşedinţe de judeţ. Şi Sfântu Gheorghe, şi Miercurea Ciuc au atras foarte multe proiecte. Când vorbim de programele operaţionale mari, infrastructură majoră, acolo stăm catastrofal. Când vorbim de aceste proiecte de coeziune, România, la modul general, stă catastrofal, şi Harghita-Covasna-Mureş, fiindcă acolo nu judeţele atrag fondurile, ci Guvernul României. Deci, nu stau bine. Când vorbim de autostrăzi, acestea nu trec prin Harghita şi Covasna, când vorbim de infrastructură mare feroviară, iarăşi nu suntem cei care am beneficia. Dar, din păcate, nu beneficiază nimeni. De aceea, noi am propus un lucru: redirecţionarea, restructurarea acestor fonduri, am cerut oficial de la premierul Dăncilă să ceară de la UE, pe baza principiului flexibilităţii, să pună cel puţin două miliarde de euro din POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare) în POR, fiindcă în Programele Operaţionale Regionale, în fiecare judeţ autorităţile locale au proiecte pregătite, dar nu există finanţare, au proiecte bine puse la punct în toate judeţele, inclusiv în Harghita-Covasna, Mureş, în Sălaj, Bihor, Satu Mare, dar nu mai există bani. Noi am spus: ‘Alocaţi două miliarde, cereţi şi veţi obţine aprobare de la Bruxelles’. Fiindcă, până la urmă, lucrurile sunt extrem de simple, s-a mai întâmplat, se întâmplă peste tot. Şi atunci, alocaţi câte 50 de milioane, dacă am împărţi frăţeşte, pentru fiecare judeţ, pentru fiecare program operaţional regional şi atunci vom absorbi şi aceste fonduri. Asta ar fi o posibilitate uriaşă.

Eu cred că în această perioadă cât s-a putut am făcut, dar birocraţia de la Bucureşti, din administraţia centrală, frânează şi pentru noi multe proiecte şi aceste criterii birocratice nu sunt dictate de la Bruxelles. Aici, cei care spun altceva mint sau greşesc. Bruxelles cere nişte criterii foarte simple, clare. De exemplu, Bruxelles nu cere să pui ştampilă şi semnătură pe fiecare pagină când ai un proiect de 2.000 de pagini. Asta este invenţia Bucureştiului. Să nu spună că cere Bruxellesul! Şi de aceea, dacă undeva nu ai pus o ştampilă sau ai uitat să semnezi pe cele 2.000 de pagini, pe o chestiune formală, proiectul este aruncat la coş de către autorităţi. De aceea, reducerea birocraţiei ne-ar ajuta pe noi toţi. Noi am mai propus, dar să vedem cine va fi la guvernare şi cine va negocia pentru următorul proiect de buget la nivelul UE, să avem, aşa cum avem şi pentru municipiile reşedinţă de judeţ, fonduri separate, să avem şi pentru judeţe, să avem şi pentru oraşele mici. Fiindcă cei care au suferit în această perioadă sau cei care au avut mai puţine şanse şi mai puţini bani sunt oraşele mici, de 15-20.000 de locuitori, fiindcă ei dacă intră în competiţie cu oraşele mari, sigur că pierd. Comunele aveau şi au în continuare prin POR posibilitatea de a se dezvolta şi deja sunt şi la noi în Harghita, în jurul municipiului Gheorgheni, comune cum sunt Lueta, Remetea, Joseni, chiar Suseni, Ditrău, care arată mai bine decât oraşul Gheorgheni, fiindcă au avut resursele financiare, iar Gheorgheniul nu a accesat fonduri, fiindcă era în competiţie cu oraşe mult mai mari şi de aceea criteriile de eligibilitate nu erau în favoarea lui. De aceea, intrând în tematica europeană mai adânc, noi credem că pentru perioada următoare România ar trebui, când discută despre buget, să ceară fonduri separat şi pentru judeţe şi pentru oraşele mici.

Susţinem referendumul

Kelemen Hunor: Legat de referendum, noi susţinem în continuare că trebuie să te duci la vot, fie că este vot politic, alegeri sau că e referendum. Noi spunem să mergeţi la vot, să votaţi şi la europarlamentare – acolo spunem să votaţi UDMR – şi la referendum şi acolo recomandăm să votaţi cu ‘DA’ la ambele întrebări. Asta este poziţia noastră, mesajul nostru. Şi adăugăm încă ceva: rezultatele referendumului pot fi aplicate dacă se face şi revizuirea Constituţiei. Trebuie spus şi acest lucru oamenilor, ca să ştie că pe 27 mai nu se va schimba nimic, dar ştim ce doreşte populaţia României şi, după aceea, trebuie revizuită Constituţia, ca să pui în aplicare rezultatele referendumului. Mesajul nostru este: Da, mergeţi la vot, votaţi UDMR şi recomandăm să votaţi ‘DA’ la ambele întrebări de la referendum.

Despre actuala coaliţie de guvernare după 26 mai

Kelemen Hunor: Se va schimba, nu se va schimba majoritatea? Sunt două posibilităţi. Să se schimbe majoritatea: prin vot politic – astăzi ne pregătim de europarlamentare, care nu schimbă în principiu raporturile din Parlamentul României, acest lucru se va întâmpla peste un an şi jumătate, la parlamentare, până atunci există o majoritate stabilită în 2016, de către votul românilor. Noi am avut o opţiune de fiecare dată, UDMR, nu noi am votat nici PSD, nici PNL, nici USR, deci din punctul nostru de vedere, lucrurile sunt foarte clare: găteşti din ceea ce găseşti în cămară. N-ai, degeaba vrei reţete din gastronomia moleculară dacă tu ai doar făină, ulei şi slană în cămară. A doua posibilitate, să schimbi majoritatea între cele două alegeri, este posibilă dacă se rupe coaliţia, dacă pleacă parlamentarii, aşa cum se întâmplă în România, între cele două scrutinuri, ca păsările migratoare, unii dintr-o parte zboară în partea cealaltă. Dacă se schimbă majoritatea, se pierde guvernarea. Atâta pot să vă spun. Dar nu ştiu ce se va întâmpla după 26 mai. Dacă PSD-ALDE va pierde majoritatea din punct de vedere matematic, atunci va pierde şi guvernarea la un moment dat. Poţi să construieşti o nouă majoritate dacă există o idee, un program la care oamenii spun: ‘Domnule, ne aliem şi facem tot posibilul să punem acest program în aplicare’ sau dacă există un lider puternic, un lider care coagulează o majoritate. În acest moment, din păcate, în politica românească eu nu văd nici liderul, nici programul. Dar vom vedea după 26 mai.