Kelemen Hunor vorbeşte despre acuzaţiile de plagiat la adresa premierului: „Mie nu-mi place plagiatul de niciun fel. Motivarea judecătorului este discutabilă”

Întrebat marţi seară dacă se simte confortabil să existe suspiciuni de plagiat în ceea ce priveşte persoane membre din cabinetul guvernamental din care şi el face parte, Kelemen Hunor a arătat că forurile academice trebuie să decidă şi ele dacă o acuzaţie de plagiat de confirmă.

„Dacă ne referim la decizia în justiţie, sigur există o problemă care trebuie văzută şi aici justiţia, judecătorul nu a intrat pe fond, doar pe procedură. După care, sigur, există şi forurile academice care trebuie să decidă acest lucru, dacă cineva a fost acuzat de plagiat. Mie nu-mi place plagiatul de niciun fel. Pe speţa concretă nu mă pronunţ fiindcă am citit şi eu în presă fel de fel de aprecieri şi ar fi greşit să vorbesc eu public despre această speţă. Dar motivarea judecătorului, indiferent că era doar pe procedură, nu pe fond, era o motivare destul de, hai să spunem aşa, discutabilă, care a apărut în aceste zile”, a afirmat Kelemen Hunor la Euronews.

El a adăugat că nu „prea” înţelege de ce oamenii politici „se înghesuie la doctorat” dacă nu doresc o carieră academică şi nu au ambiţii de a face carieră în cercetare.

Potrivit G4Media, judecătorul Ionela Tudor de la Curtea de Apel Bucureşti, pentru a suspenda efectele înregistrării unor sesizări de plagiat în teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă, a negat independenţa actului de justiţie de cel politic, recunoscând că a admis cererea de suspendare a analizei şi pentru că România are nevoie de stabilitate, iar chestiunea plagiatului lui Ciucă ar putea servi intereselor adversarilor politici ai acestuia. Sursa citată a descoperit, în motivarea sentinţei, fragmente copiate, cuvânt cu cuvânt, din alte sentinţe disponibile public.

Alte articole

Kelemen Hunor anunţă că UDMR ar putea să nu intre la guvernare: „Când nu ai instrumente, ministere de forţă, eşti acolo doar de decor”. Ce spune liderul Uniunii despre rotativă

Vârsta de pensionare ar putea creşte la 65 de ani. Anunţ de la comisia de negociere a măsurilor de austeritate de la Cotroceni

Citeşte şi: EXCLUSIV | George Simion, ultimele pregătiri pentru nunta de la Măciuca. Nuntaşii se înregistrează pe WhatsApp şi vor sta în câmp, pe baloţi de paie. „Nu e o nuntă pentru fandosiţi!” VIDEO

”Astfel, luând în considerare, contextul social şi politic în care s-a desfăşurat procesul de verificare al tezei de doctorat, chiar până ca CNADTCU, respectiv instanţa de judecată să se pronunţe asupra veridicităţii susţinerilor invocate prin sesizări, Curtea apreciază că reclamantul a suferit un prejudiciu prin aceea că, pe lângă faptul că sesizările nu au respectat condiţiile prevăzute de art. 3 din Anexa nr.3 a OMEC nr. 5229/2020, pct. c) şi d), acestea nu conţin o analiză personală, motivată şi sprijinită pe probe a celor care au formulat sesizările.

Totodată, luând în considerare cariera profesională şi, în concret, cea politică a reclamantului, generarea unei astfel de ştiri are un impact major în credibilitatea electoratului şi a partidului, care poate să conducă la retragerea încrederii acordate, mai ales în contextul social şi politic actual, în care este nevoie de o stabilitate în conducerea executivă a statului.

De asemenea, astfel de sesizări neconforme sunt susceptibile şi de a deveni arme ale adversarilor politici, important de menţionat fiind şi faptul că sesizările şi declanşarea verificărilor având loc în scurt timp de la preluarea de către reclamant a funcţiei de prim-ministru al României”, se arată în motivare.

Citeşte şi: Klaus Iohannis somează profesorii care fac meditaţii. „Trebuie să plătească un impozit corespunzător”