Pensiile speciale se întorc pas cu pas, preşedintele Klaus Iohannis a semnat un nou decret.  „Magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, prevede legea promulgată de Klaus Iohannis. Pensiile obişnuite aşteaptă majorarea cu rata inflaţiei din ianuarie 2023.

Pensii 2024. Veste şoc înainte de majorările de la 1 ianuarie: „Pensionarii pierd un sfert”

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

PSD detonează bomba în cazul lui Nicușor Dan. Ce legături ...

Mai greu în bucătărie, decât la Primărie! Cât de chinuitoare ...

Nu beneficiază de pensia de serviciu magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora cu privire la care s-a stabilit sancţiunea disciplinară a eliberării din funcţie. Aceste persoane pot beneficia de pensie în sistemul public, mai prevede proiectul vizat de Klaus Iohannis.

Actul normativ mai stabileşte că funcţia de magistrat-asistent la Curtea Constituţională este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior şi de la Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri. Aceştia sunt obligaţi să se abţină de la orice activitate care presupune existenţa unui conflict între interesele lor personale şi interesul public, de natură să influenţeze îndeplinirea cu imparţialitate şi obiectivitate a atribuţiilor lor stabilite de lege sau prin alte acte cu caracter normativ.

Magistraţii asistenţi vor fi obligaţi să dea, anual, o declaraţie olografă pe propria răspundere în care să menţioneze dacă soţul/soţia, rudele sau afinii până la gradul al patrulea inclusiv exercită o funcţie sau desfăşoară o activitate juridică ori activităţi de investigare sau cercetare penală, precum şi locul de muncă al acestora, precum şi o declaraţie olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai niciunui serviciu de informaţii. Magistraţii-asistenţi care aveau vârsta de cel puţin 16 ani împliniţi la data de 1 ianuarie 1990 vor fi obligaţi să dea o declaraţie autentică pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca lucrător sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, potrivit legii.

Noi taxe pentru românii care călătoresc cu avionul! Compania low-cost la care pasagerii trebuie să scoată mai mulți bani din buzunar pentru un zbor

Magistraţilor asistenţi le este interzis: a) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse; b) să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile sau de altă natură; c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, societăţi naţionale sau regii autonome; d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.

Prin excepţie, magistraţii-asistenţi pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masă. Magistraţii-asistenţi nu pot face parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic, sunt obligaţi ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice, nu îşi pot exprima public opinia cu privire la cauze aflate pe rolul Curţii Constituţionale şi nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale cu privire la acestea.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea pentru instituirea zilei de 11 Iulie ca „Ziua Prieteniei dintre România şi Statele Unite ale Americii”

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat marţi Legea pentru instituirea zilei de 11 Iulie ca „Ziua Prieteniei dintre România şi Statele Unite ale Americii”, în care pot fi organizate activităţi diplomatice, politice, culturale, sociale şi artistice şi pot fi difuzate, prin mijloace de informare în masă, materiale care vizează istoria şi promovarea relaţiilor bilaterale româno-americane.

Legea promulgată instituie ziua de 11 iulie ca „Ziua Prieteniei dintre România şi Statele Unite ale Americii”. Astfdel, cu prilejul „Zilei Prieteniei dintre România şi Statele Unite ale Americii” pot fi organizate activităţi diplomatice, politice, culturale, sociale şi artistice şi pot fi difuzate, prin mijloace de informare în masă, materiale care vizează istoria şi promovarea relaţiilor bilaterale româno-americane.

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi misiunile diplomatice ale României în Statele Unite ale Americii, precum şi din alte state sau aflate pe lângă organizaţii internaţionale – reprezentanţii diplomatici ai României de la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite, NATO, UE – pot acorda sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a evenimentelor dedicate, în limita alocărilor bugetare aprobate.

În plus, unităţile de învăţământ, unităţile de cult, centrele comunitare, instituţiile culturale, precum şi reprezentanţele diplomatice ale României sunt invitate să participe la acţiuni de promovare a „Zilei Prieteniei dintre România şi Statele Unite ale Americii”, mai prevede legea.