Liderul sindical din educație, după discuțiile cu Ciolacu: Salariul profesorului debutant să fie la 1 ianuarie 2024 echivalentul salariului mediu brut pe economie, ce am negociat în vară

Președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, a spus că salariul unui profesor debutant trebuie să fie, începând cu 1 ianurie 2024, așa cum „apare în OUG 57. Trebuie să fie echivalentul salariului mediu brut pe economie”.

„Am discutat cu domnul premier Ciolacu, cu doamna Pescaru, cu doamna Deca, și în momentul de față se preconizează discuții cu reprezentanții Ministerului Educației și ai Ministerului Finanțelor, pentru a stabili cu exactitate ce anume se va întâmpla de la 1 ianuarie. Suntem în faza în care identificăm resursele financiare, facem calculele, astfel încât să rezolvăm și inechitățile din sistem și problemele colegilor care ocupă funcțiile de conducere, îndrumare și control, mă refer la directori, secretari, contabili șefi, pentru că grila a crescut foarte mult decalajul dintre salariile personalului de conducere și al celor de execuție. Concret, salariile pentru funcțiile de conducere sunt mai mici decât cele pe funcțiile de execuție, directorii au perfectă dreptate. La momentul când se operează creșterea salarială de la 1 ianuarie, trebuie să ținem cont de toate aceste aspecte. Nu putem să perpetuăm niște greșeli, care sunt rezultatul legii 153”, a declarat Marius Nistor, pentru Edupedu.ro.

Citește și Rezultate Rezidenţiat 2023 Craiova, grile corecte. Mai puţin de 1.000 de candidaţi susţin examenul de intrare în rezidenţiat

Întrebat care va fi salariul unui profesor debutant la 1 ianuarie 2024, liderul FSE Spiru Haret a declarat, pentru Edupedu.ro: „eu știu ce apare în OUG 57. Trebuie să fie echivalentul salariului mediu brut pe economie“.

Alte articole

Victor Ciutacu, sătul de scuza „grelei moşteniri”: „Când a venit Orban după Dăncilă, deficitul era 2,3%. Restul, până la 7,2%, a fost pe mâna liberalilor, Orban, Cîţu şi Ciucă”

Primarul PSD al Buzăului: Marcel Ciolacu are o mare vină pentru situaţia financiară a ţării

“În momentul de față, trebuie să discutăm pe fiecare funcție în parte, pentru că atunci când operăm creșteri salariale trebuie ca salariul unui debutant să nu fie mai mare decât al celui cu grade didactice. Ținta noastră este să atingem maximul prevăzut pe grila negociată în vară, după proteste“, a precizat Nistor.

În ceea ce privește răspunsul sindicatelor din educație dacă guvernanții nu respectă OUG 57, care conține promisiunile cu care Guvernul a închis protestele masive din vara aceasta, Marius Nistor a declarat că „nu suntem în această situație, dar suntem pregătiți în funcție de rezultatul negocierilor să reacționăm. Dacă rezultatele sunt în conformitate cu interesele colegilor noștri, totul e în regulă. Dar dacă rezultatele nu sunt în conformitate cu interesele colegilor noștri, suntem pregătiți pentru orice tip de reacție. În timp de pace, te pregătești și pentru război. Dacă se va impune acest lucru […vom declanța protestele – N.Red.]”.

“Majorarea salarială s-a aplicat de la 1 iunie, cardurile au ajuns în posesia colegilor noștri, de săptămâna aceasta au început să intre și la personalul nedidactic și săptămâna viitoare vor fi încărcate. Deci de acum este vorba despre creșterea salarială de la 1 ianuarie și ea trebuie să regleze și acele inechități salariale. Eu în momentul de față nu dau procente, pentru că nu este normal să fac așa ceva. Important e să respectăm prevederile OUG 57, să îi obligăm pe guvernanți să își respecte în totalitate angajamentele asumate și prin actele normative, și prin declarații și asumări politice“, a mai spus liderul FSE Spiru Haret.

Citește și Pensii 2024. Câţi bani aduce poştaşul unui pensionar care a stat 44 de ani la catedră

Când vine vorba de obiectivul cu care sindicatele au mers la discuțiile de la Palatul Victoria pentru bugetul care va fi acordat educației în legea bugetului pe anul viitor, Marius Nistor a declarat că „ținta este stabilită de lege: 15% din bugetul general consolidat. Aici trebuie să intre creșterile salariale și celelalte cheltuieli absolut necesare pentru sistemul de învățământ. Iar 15% din bugetul general consolidat înseamnă cam peste 5% din PIB pentru educație“.

„Azi am discutat la guvern, s-a stabilit să continuăm cu reprezentanții Ministerului Educației și Ministerului Finanțelor să facem calculele bugetare și urmează să se ia decizia înainte de legea bugetului 2024. Deci acolo va trebui să apară și creșterile salariale“, a precizat liderul FSE Spiru Haret, una din cele două mari federații sindicale care îi reprezintă pe profesorii din învățământul preuniversitar.

Liderul sindical Nistor a mai spus că țințnd cont de „prevederile legii învățământului preuniversitar pe partea de burse, masă caldă, componentă salarială – bineînțeles, cu un semn de întrebare pentru că trebuie să vedem ce se va acorda de la 1 ianuarie -, dar eu zic că vor sau nu vor, acolo ajung. Eu sunt un optimist și cred că vremurile îi obligă să aibă o altă abordare față de sistemul de învățământ preuniversitar în primul și în primul rând“.

În ceea ce privește salarizarea profesorilor pe bază de performanță pe care premierul Marcel Ciolacu a declarat în repetate rânduri că o susține, liderul sindical din educație a declarat că „noi avem această componentă, nu ar fi niciun element de noutate. Îți iei gradele didactice, conform legii ar trebui să existe un anumit procent din fondul de salarii la dispoziția unităților de învățământ, prin care să îi plătesc pe cei cu rezultate mai bune, avem gradația de merit – important este să am criterii bune. Deci nu este imposibil, nimeni nu are nimic împotriva salarizării pe bază de performanță, dar depinde ce înseamnă performanța. Pentru că dacă pentru unii performanța este numai olimpiada internațională, atunci nu am făcut nimic. Trebuie să țin cont de tipul de unitate de învățământ, de mediul din care provin copiii și de efortul profesorilor care lucrează la sate“.

„În timpul discuțiilor de astăzi de la guvern, am auzit de la politicieni că și-ar dori ca anul 2024 să reprezinte anul în care educația să fie atractivă pentru tinerii noștri absolvenți de învățământ universitar, să își dorească cât mai mulți să devină cadre didactice. Și eu aș adăuga: colegii noștri cu experiență să își dorească să continue. Sunt mulți care își doresc să nu mai continue. Sunt multe aici, nu e vorba numai despre salarizare, ci de sistemul nostru prea birocratizat, în care nu a contat meritocrația, deci este un cumul de factori“, a continuat Marius Nistor.