LIVE RomaniaTV
 
 

Klaus Iohannis: "Decretez stare de urgenţă la începutul săptămânii viitoare". Ce însemnă EXACT starea de urgenţă

Publicat: Sâmbătă, 14 Martie 2020 17:40 // Actualizat: Sâmbătă, 14 Martie 2020 21:18 // Sursa: romaniatv.net

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că de la începutul săptămânii viitoare va decreta stare de urgenţă la nivelul întregii Românii, în contextul crizei de coronavirus. România a mai avut stare de urgenţă la Mineraida din ianuarie 1999.

"Am decis să decretez stare de urgenţă la începutul săptămânii viitoare. Guvernul va putea aloca mai mulți bani pentru medicamente, pentru aparatura necesară. Această situație va permite să se realizeze achiziții ", a spus preşedintele Klaus Iohannis.

Citeşte şi CORONAVIRUS. Şase cazuri noi în România, numărul total a ajuns la 109. Cine sunt ultimii infectaţi

"Dragi români, autoritățile își fac treaba, guvernul și-a făcut și până acum treaba foarte bine, dar singuri nu vom reuși să facem decât o parte din treaba care trebuie făcută. Avem nevoie de voi dragi români să respectați indicațiile autorităților, regulile de igienă, și da, să evitați contactele care nu sunt absolut necesare", a mai afirmat preşedintele Iohannis.

În acelaşi context, şeful statului a mai spus: "Pentru a veni în sprijinul părinților am promulgat legea care permite părinților când școala e suspendată să stea acasă să îngrijească copiii".

Starea de urgență se instituie pe o perioadă de cel mult 30 de zile.

Atenţie!! Pe durata stării de asediu și a stării de urgență, proporțional cu gravitatea situației ce a determinat instituirea acestora și numai dacă este necesar, poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau libertăți fundamentale înscrise în Constituție, cu acordul ministrului justiției.

În raport cu evoluția situațiilor de pericol se poate trece de la starea de urgență la starea de asediu și de la starea de asediu la mobilizare sau la starea de război, cu respectarea prevederilor constituționale și ale prezentei ordonanțe de urgență.

CE REPREZINTĂ STAREA DE URGENŢĂ

Conform OUG nr.1/1999 referitoare la starea de asediu şi starea de urgenţă, acestea privesc situaţii de criză ce impun măsuri excepţionale care se instituie în cazuri determinate de apariţia unor pericole grave la adresa apărării ţării şi securităţii naţionale, a democraţiei constituţionale ori pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre.

Starea de urgenţă reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, economică şi de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul ţării sau în unele unităţi administrativ-teritoriale care se instituie în următoarele situaţii:

a) existenţa unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională ori funcţionarea democraţiei constituţionale;

b) iminenţa producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre."

Starea de urgenţă se poate institui pe o perioadă de cel mult 30 de zile.

PROCEDURA DE INSTITUIRE A STĂRII DE URGENŢĂ

Starea de urgenţă se instituie de Preşedintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.
Decretul de instituire a stării de urgenţă se aduce neîntârziat la cunoştinţa populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgente de aplicare, care intră imediat în vigoare.
Decretul se difuzează pe posturile de radio şi de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, şi este transmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de urgenţă.
în termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de urgenţă, Preşedintele României solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate.
În situaţia în care Parlamentul nu încuviinţează starea instituită, Preşedintele României revocă de îndată decretul, măsurile dispuse încetându-şi aplicabilitatea.
În funcţie de evoluţia situaţiilor de pericol, Preşedintele României, cu încuviinţarea Parlamentului, poate prelungi durata stării instituite şi poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia
 
CE TREBUIE SĂ PREVADĂ DECRETUL DE INSTITUIRE A STĂRII DE URGENŢĂ
 
Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă trebuie să prevadă următoarele:
- motivele care au impus instituirea stării;
-  zona în care se instituie;
-  perioada pentru care se instituie;
- măsurile de primă urgenţă care urmează a fi luate;"
- drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, în limitele prevederilor constituţionale
- autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului şi competenţele acestora;
- alte prevederi, dacă se consideră necesare.
 
COMPETENŢE ŞI RESPONSABILITĂŢI
 
În cazul instituirii stării de urgenţă în temeiul art. 3 lit. a) -  existenţa unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională ori funcţionarea democraţiei constituţionale -  coordonarea aplicării măsurilor dispuse prin decret revine Ministerului Administraţiei şi Internelor.Poliţia Comunitară poate fi militarizată, în totalitate sau numai în anumite unităţi administrativ-teritoriale, desfăşurându-şi activitatea în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor.Ministerul Apărării Naţionale sprijină forţele Ministerului Administraţiei şi Internelor, la cererea acestuia, în baza aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în limitele şi condiţiile stabilite de acesta.Forţele Ministerului Apărării Naţionale pot acorda sprijin numai în misiuni pentru care au pregătirea şi dotarea corespunzătoare.
Pe durata stării de urgenţă, instituită în temeiul art. 3 lit. b) - respectiv iminenţa producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre - gestionarea măsurilor dispuse revine Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, sub conducerea nemijlocită a ministrului administraţiei şi internelor şi în coordonarea primului-ministru.
Pentru aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la starea de asediu şi la starea de urgenţă, precum şi a măsurilor prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă, OUG prevede atribuţiile care revin autorităţilor militare, precum şi celorlalte autorităţi publice implicate, confor. 7 alin. (1)
(Art.7, alin 1 prevede:  La instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, unele atribuţii ale administraţiei publice centrale de specialitate şi ale administraţiei publice locale trec în competenţa autorităţilor militare şi a altor autorităţi publice, prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau de urgenţă.
 
Autorităţile implicate au următoarele atribuţii şi răspunderi:

a) sa întocmească planurile de acţiune şi planurile de ridicare graduală a capacităţii de luptă, în conformitate cu ordinele şi instrucţiunile proprii;

b) să dispună depunerea temporară, la organele de poliţie de pe raza judeţului sau a municipiului Bucureşti, a armelor, muniţiilor şi materialelor explozive aflate asupra populaţiei şi să procedeze la căutarea celor nedepuse în termenul stabilit, urmând ca la încetarea măsurii excepţionale acestea să fie înapoiate celor în drept să le deţină; să dispună închiderea temporară a societăţilor care comercializează arme şi muniţii şi să instituie paza acestora;
c) să limiteze sau să interzică circulaţia vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore şi să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulaţie;
d) să efectueze controale asupra unor persoane sau locuri, când acestea se impun;
e) să efectueze razii;
f) să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfăşurarea adunărilor publice, a manifestaţiilor sau marşurilor;
g) să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenţă persoanele a căror prezenţă nu se justifică;
h) să dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcţiile şi în zonele stabilite şi să ţină evidenţa acestora;
i) să protejeze informaţiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informaţiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgenţă, cu excepţia celor referitoare la dezastre, se dau publicităţii numai cu avizul autorităţilor militare; mijloacele de comunicare în masă, indiferent de natura şi de forma de proprietate, sunt obligate să transmită, cu prioritate, mesajele autorităţilor militare, la cererea acestora;
j) să dispună închiderea temporară a unor staţii de distribuire a carburanţilor, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice;
k) să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor publicaţii ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune;
l) să asigure paza militară a staţiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a sediilor posturilor de radiodifuziune şi de televiziune publice, a operatorilor economici care deţin capacităţi de importanţă strategică la nivel naţional, precum şi a obiectivelor de importanţă deosebită pentru apărare, prin punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare; când situaţia impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie şi apă potabilă,
m) să dispună raţionalizarea alimentelor şi a altor produse de strictă necesitate;
n) să emită ordonanţe militare sau ordine, după caz;
o) să interzică circulaţia rutieră, feroviară, maritimă, fluvială şi aeriană pe diferite rute;
loading...
Comenteaza // Vezi comentarii
Loading...
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
1
EUR
4.8338
RON
08 Apr
noapte 3 °
zi 23 °
Ultimele joburi adaugate
24 H