Ludovic Orban a demisionat de la conducerea Camerei Deputaţilor. PNL ar putea pierde postul

Fostul lider PNL Ludovic Orban demisionează miercuri de la conducerea Camerei Deputaţilor, funcţie în care a fost ales în decembrie 2020 şi pentru care a fost acuzat de colegi de partid precum Rareş Bogdan, Florin Roman Robert Sighiartău, că a cedat ministere importante partenerilor de la USR PLUS.

13 oct. 2021, 07:41
Ludovic Orban a demisionat de la conducerea Camerei Deputaţilor. PNL ar putea pierde postul

UPDATE: Ludovic Orban a anunțat, în cadrul Biroului Permanent al Camerei Deputaților, faptul că își dă demisia de la conducerea Camerei Deputaților.

Ludovic Orban, ales preşedinte al Camerei Deputaţilor în 22 decembrie 2020, cu 179 de voturi, contracandidatul său fiind liderul deputaţilor PSD Alfred Simonis, ar urma să demisioneze oficial miercuri, la ora 12:00.

Anunţul demisiei a fost făcut chiar în discursul rostit după ce a pierdut şefia PNL în faţa lui Florin Cîţu, la Congresul PNL din 25 septembrie.

Ludovic Orban ia în calcul demisia din PNL. „Dacă colegii mei vor persista în speranţa absurdă de a obţine voturile PSD-ului la învestirea unui Guvern minoritar”
Două zile mai târziu, Orban a explicat că îşi va depune demisia la preşedintele partidului, iar în cazul în care, într- o perioadă de maximum 15 zile, nu va fi depusă la Camera Deputaţilor, şi-o va depune personal.

”Nu am depus demisia la Camera Deputaţilor, pentru că, dacă astăzi mi-aş fi dat demisia de la Cameră, cel mai probabil în situaţia politică în care ne găsim, ar fi putut ajunge preşedinte al Camerei Deputaţilor un PSD-ist şi nu vreau să fac niciun cadou PSD. Demisia mea nu este la dispoziţia domnului Cîţu pe o perioadă nelimitată. În cazul în care, într-o perioadă de maximum 15 zile, ea nu va fi depusă la Camera Deputaţilor, mi-o voi depune eu personal”, a explicat atunci Orban.

Preşedintele Partidului Naţional Liberal, Florin Cîţu a declarat luni că partidul va avea o propunere pentru şefia Camerei Deputaţilor, care va fi stabilită prin vot în Biroul Executiv, după ce demisia lui Orban ”îşi va urma cursul”.

În ceea ce priveşte interimatul, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, liberalul Florin Roman, potenţial interimar, dar şi potenţial candidat pentru şefia Camerei, a ieşit, marţi, într-o declaraţie la Parlament, unde a afirmat că PNL va prelua interimatul la şefia Camerei Deputaţilor, după demisia lui Ludovic Orban, existând, în opinia sa, un precedent în 2017, când, după demisia lui Valeriu Zgonea, PSD l-a impus interimar pe Florin Iordache.

CE PREVEDE REGULAMENTUL CAMEREI DEPUTAŢILOR

Conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, calitatea de preşedinte al Camerei încetează la data menţionată în cererea de demisie.

Potrivit articolului 22 din Regulament, preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pe durata mandatului Camerei, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordine alfabetică, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.

Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor prezenţi, cu condiţia respectării cvorumului legal.

Dacă niciun candidat nu a întrunit votul majorităţii deputaţilor prezenţi, se organizează un nou tur de scrutin, la care participă cei doi candidaţi care au obţinut numărul cel mai mare de voturi.

Cum ar putea pierde PNL şefia Camerei Deputaţilor după demisia lui Ludovic Orban

Pe fondul divizării PNL, şefia Camerei Deputaţilor ar putea fi câştigată de PSD, ca urmare a demisiei lui Orban. Florin Cîţu poate să-şi impună un apropiat în fruntea Camerei Deputaţilor fie prin refacerea alianţei cu USR, fie printr-un pact cu tabăra Orban, ambele variante fiind foarte puţin probabile în acest moment.

Florin Roman: „Domnul Ludovic Orban să-şi instaleze WhatsApp, ca să primească invitaţiile la şedinţe”
Ludovic Orban îşi va înregistra miercuri la Parlament demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, anunţată imediat după congresul PNL. Odată cu retragerea lui Orban, liberalii ar putea pierde a treia funcţie în stat.

PSD are 110 deputaţi, PNL – 93, UDMR – 20, în timp ce grupul minorităţilor naţionale numără 18 parlamentari. În acest moment, PNL şi UDMR, partidele care formează guvernul, au împreună 113 voturi, cu trei mai multe decât PSD. Însă grupul PNL din Camera Deputaţilor este divizat între Cîţu şi Orban. Potrivit unor surse liberale, Orban controlează cel puţin 20 de deputaţi PNL. Aşadar, dacă s-ar supune la vot, PSD ar avea prima şansă pentru şefia Camerei Deputaţilor, cu ajutorul indirect oferit de Orban.

Totuşi, ar pune Ludovic Orban umărul la alegerea unui preşedinte PSD al Camerei Deputaţilor în detrimentul propriului partid? “Orban i-a oferit lui Cîţu 15 zile să rezolve problema majorităţii. În acest timp, tot ce a făcut Cîţu a fost să ia la bucată deputaţi din tabăra Orban, dar foarte puţini au cedat. Acum, dacă s-ar supune la vot, tabăra Orban n-ar vota propunerea făcută de Cîţu, deci PSD ar avea şanse mai mari pentru că se bazează şi pe unele voturi de la minorităţi”, susţin surse din conducerea PNL pentru News.ro.

Grupul minorităţilor naţionale e format din 18 deputaţi. În cazul unei înţelegeri PNL-UDMR- minorităţi, cele trei partide ar strânge pe hârtie 131 de voturi, cu 21 peste PSD. Însă cei 20 de deputaţi PNL fideli lui Orban coboară tabăra Cîţu la egalitate cu PSD. În plus, jumătate din grupul minorităţilor naţionale e în mod tradiţional de partea social-democraţilor. De altfel, în vară, deputatul Varujan Pambuccian a avertizat într-o şedinţă a coaliţiei că grupul minorităţilor naţionale, pe care îl conduce, îl va susţine pe Marcel Ciolacu la şefia Camerei Deputaţilor în cazul în care Ludovic Orban va fi schimbat.

Aşadar, tot PSD are prima şansă într-o confruntare cu tandemul PNL (aripa Cîţu) – UDMR. Social-democraţii ar putea obţine voturi chiar şi de la AUR, partid de care sunt mai apropiaţi decât liderul PNL Florin Cîţu.

Cel mai sigur scenariu ca PNL să păstreze şefia Camerei Deputaţilor şi  în era post-Orban ar fi refacerea coaliţiei de guvernare. Practic, voturile taberei Orban ar fi compensate de cei 55 de deputaţi USR. Astfel, o propunere comună PNL-USR-UDMR ar trece fără emoţii.

Teoretic, la întâlnirea de miercuri dintre Dacian Cioloş, Florin Cîţu şi Varujan Pambuccian pentru instalarea noului guvern s-ar putea negocia şi funcţiile din Parlament. Însă surse din conducerea PNL susţin că întâlnirea va fi mai degrabă formală. În realitate, liberalii nu intenţionează să voteze Guvernul Cioloş, prin urmare orice discuţie despre împărţirea funcţiilor e foarte puţin probabilă. USR nu are niciun motiv să voteze un preşedinte PNL al Camerei Deputaţilor din moment ce nu are siguranţa că preşedintele Iohannis va reface coaliţia de guvernare fără Florin Cîţu.

În ceea ce priveste varianta unei înţelegeri cu aripa Orban, aceasta este puţin probabilă, în condiţiile în care fostul preşedinte al PNL admite că ar putea rupe partidul.

Întrebat la Parlament dacă intenţionează să demisioneze din PNL şi să-şi formeze un nou partid, Ludovic Orban a spus: „Mă simt din ce în ce mai străin de deciziile împotriva interesului României care sunt luate de o conducere care se comportă ca o armată de ocupaţie şi care e ruptă de realitate şi care nu mai ţine cont de interesul fundamental al României”.

Potrivit surselor citate, mai mulţi liberali din tabăra Cîţu se luptă deja pentru şefia Camerei Deputaţilor, printre ei, Florin Roman, Raluca Turcan şi Robert Sighiartău.