Mai multe ONG-uri DEZAPROBĂ poziţia CSM privind proiectul Autonomiei Ţinutului Secuiesc

„Dorim să le reamintim membrilor CSM că articolul 10 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului stabileşte că orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. De asemenea, jurisprudenţa CEDO arată că libertatea de exprimare este protejată atâta timp cât se urmăreşte dezbaterea liberă şi cu bună-credinţă a chestiunilor de interes public, inclusiv atunci când este vorba de funcţionarea justiţiei. Dreptul la liberă exprimare include, în consecinţă, şi dreptul de a dezbate prevederile Constituţiei României, inclusiv pe acelea care nu fac obiectul revizuirii„, se arată într-un comunicat semnat de ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Resurse Juridice şi Centrul de Resurse pentru Participare Publică – CeRe şi Asociaţia Funky Citizens.

CSM, despre proiectul UDMR privind AUTONOMIA Ţinutului Secuiesc: O AGRESIUNE la principiile statului de drept

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Considerăm că aceste teme trebuie discutate deschis, inclusiv prin intermediul unor proiecte politice/propuneri legislative, oferind publicului posibilitatea de a cântări argumentele pro sau contra acestor inițiative. Astfel de dezbateri nu pot decât să consolideze spiritul democratic în societate, nicidecum să-l „agreseze”.

Alte articole

CSM sare în apărarea reputației lui Marius Voineag, după ce Cristian Ghinea l-a catalogat drept „gibon” și „borfaș imobiliar”: „Agresivitatea limbajului utilizat de domnul senator este centrat pe discreditarea persoanei și depășește cu mult libertatea de exprimare”

Oana Gheorghiu, după raportul CSM: ”Declar pe proprie răspundere că sunt vinovată de ‘decredibilizarea justiției’. Nicio instituție dintr-o democrație nu are dreptul să fie la adăpost de critică”

Tocmai interzicerea sau restrângerea dezbaterii libere de idei poate contribui la subminarea democrației și a statului de drept, prin apariția unor opinii sau curente politice radicale.

Constituția, caracterul statului, forma de guvernământ sunt rezultatul unor decizii politice, validate de cetățeni prin referendum în urma unor dezbateri. Ele sunt subiecte de major interes public, deci dezbaterea lor trebuie să fie protejată, iar nu împiedicată. În particular, o dezbatere cu privire la caracterul național unitar al statului român este pe deplin justificată și nu reprezintă un atac la adresa statului de drept și a democrației. Mai mult, această formă de organizare statală nu este singura care se poate defini ca fiind democratică.

Putem, de asemenea, acuza CSM de dublu standard, din moment ce nu a existat o reacție similară la dezbaterile pe marginea formei de organizare a statului. Monarhia constituțională este sprijinită deschis în spațiul public de un mare număr de români, printre care se află importanți lideri politici, formatori de opinie, jurnaliști sau oameni de cultură. De altfel, chiar televiziunea publică difuzează săptămânal o emisiune care susține soluția monarhiei constituționale„, se mai arată în comunicat.

Prin urmare, organizaţiile semnatare solicită Consiliului Superior al Magistraturii ca, în calitate de garant al independenţei justiţiei, să organizeze o dezbatere publică cu privire la modalităţile alternative de organizare a justiţiei care să fie în concordanţă cu drepturile minorităţilor naţionale menţionate în documentele internaţionale asumate de către România.

Proiectul UDMR pentru AUTONOMIE TERITORIALĂ: Ţinutul Secuiesc va fi condus de un PREŞEDINTE

Punctul de vedere al CSM a fost făcut public, în 11 septembrie, „având în vedere vehicularea şi dezbaterea în mass-media a unui proiect privind Statutul Special al Ţinutului Secuiesc din România”.

Potrivit proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc a Uniunii apărut în presă, pe care conducerea UDMR nu o comentează, nefiind cea oficială, locuitorii din Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară.