"Legala nu este. Daca parintii strang bani, dupa opinia mea, aduc mult mai multa imagine negativa scolii si chiar unii parinti se antagonizeaza in raport cu scoala cu aceste fonduri, pentru ca nimanui nu ii convine sa scoata din buzunar. Chiar daca parintele considera ca in felul acesta sprijina copilul, nu se bucura cand scoate bani din buzunar si ii pune intr-un fond al clasei. Mai bine sa invatam sa facem proiecte, sa gasim resurse din bani europeni sau alte resurse si sa incercam sa aducem in scoli ceea ce scoala impune ca o necesitate. Este un ordin de ministru de multi ani de zile. Poate ca intarim in lege", a afirmat demnitarul la Digi 24.
Potrivit Ecaterinei Andronescu, profesorii "au obligatia" sa nu se amestece in strangerea unei asemenea resurse.
"Nu este o idee buna", a completat reprezentanta Ministerului.
Strangerea de bani de la parintii elevilor pentru fondul clasei este o practica raspandita in scolile din Romania si se initiaza la fiecare inceput de an, sumele fiind destinate, cumpararii de materiale didactice si diferitelor reparatii.
Totusi, parintii fac parte, ca membri in Consiliul de Administratie, din structurile de decizie ale institutiei, iar in calitate de parteneri au reprezentare oficiala, permanenta prin comitetele de parinti pe clasa si comitetul de parinti pe scoala. Ultimul este un for cu personalitate juridica, se alege anual prin votul adunarii generale a parintilor scolii, isi poate asigura venituri financiare, administrate prin cont bancar, conform legislatiei in vigoare. Veniturile, destinate exclusiv sustinerii activitatii instructiv-educative, vizeaza cu precadere optimizarea bazei material-didactice, iar bunurile obtinute pe aceasta cale devin obiecte de inventar in patrimoniul unitatii scolare.
Prin urmare, pentru a fi legala, colectarea acestuia trebuie sa se faca exclusiv de catre o asociatie de parinti care are personalitate juridica. Acest lucru este specificat in mod explicit in "Regulamentului-cadru de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar". Deci parintii au posibilitatea voluntara de a sustine financiar o clasa, cu respectarea regulamentului amintit.
Ecaterina Andronescu vrea să reformeze de la cap la coadă învăţământul românesc Cea mai nouă idee a ministrului este aceea de a reintroduce un înlocuitopr pentru treapta a doua. Şi este optimistă că va reuşi să facă acest lucru chiar din anul şcolar următor.
„Învăţământul obligatoriu nu se termină la clasa a VIII-a. Învăţământul obligatoriu se termină după clasa a X-a. Teoretic, acolo ar trebui să avem o evaluare, să ştim că am încheiat ciclul învăţământului obligatoriu. De ce nu avem? Pentru că, aşa cum ştiţi, după clasa a VIII-a sau evaluarea de la clasa a VIII-a, ca o moştenire a capacităţii, a examenului de capacitate, ne asigură separarea spre liceu sau şcoli profesionale, aceasta este, să spunem, argumentaţia evaluării de la clasa a VIII-a. Dacă se va accepta, pentru că, fără îndoială, o vom pune în dezbatere publică. Şi dacă va fi acceptată o asemenea evaluare, ce beneficii ar aduce ea? Examenul de bacalaureat nu va mai reprezenta materia pe patru ani, care sunt anii de liceu, ci pe ultimii doi ani, deci, am uşura examenul de bacalaureat prin această evaluare. Nu ştiu dacă va rămâne sau nu, după opinia mea, va fi un sprijin pentru cei care trec printr-o asemenea etapă", este de părere ministrul Educaţiei. Sunt profesori care spun că o astfel de evaluare ar fi binevenită tocmai pentru că elevii se relaxează prea mult în primele clase de liceu, după ce trag tare în clasa a VIII-a.
„Când se văd intraţi la liceu, o lasă mai uşor cu învăţatul. Apoi, se trezesc din nou în clasa a XII-a, că îi aşteaptă bacalaureatul şi trag tare să recupereze. Însă nu mai reuşesc. Aceasta ar fi o explicaţie şi pentru notele slabe de la bacalaureat. Sigur că cei care vor să înveţe şi sunt determinaţi o fac oricum, dar nu strică să îi urnim şi pe cei care sunt obişnuiţi să chiulească mult şi să înveţe puţin în liceu", consideră un profesor de limba română din Constanţa.
"Părinţii au cumpărat întotdeauna ce a fost nevoie!"
La Constanţa, practica strângerii de bani pentru fondul clasei este valabilă atât în şcolile de cartier, cât şi în colegiile de elită.
"Am doi copii, unul la liceu, celălalt la gimnaziu. În toate şcolile unde au învăţat şi învaţă în prezent, părinţii sunt cei care asigură sumele necesare achiziţionării de consumabile: markere şi burete pentru tabla magnetică, şerveţele pentru tabla magnetică, topuri de hârtie, imprimantă pentru realizarea fişelor individuale, tocmai ca să nu care cu ei zeci de kilograme de manuale şi caiete în fiecare zi, tonere pentru imprimantă, hârtie igienică. Niciodată nu au fost oferite de şcoală. Niciunde, nici la colegiu, nici la şcoala de cartier. Întotdeauna s-a spus că nu au fonduri pentru aşa ceva. Abia se descurcă cu ce le trebuie pentru documentele zilnice din secretariat şi birourile conducerii şcolii. Noi ce ar fi trebuit să facem? Să sistăm toată activitatea şi să aşteptăm de la minister, de la primărie, de la Dumnezeu? Părinţii au pus mână de la mână şi au cumpărat întotdeauna ce a fost nevoie. Că le-a convenit sau nu, au dat bani! Nu sunt însă de acord cu fondurile pentru dotarea clasei cu aparat de aer condiţionat, mobilier sau pentru plata pazei şcolii. Acelea sunt cele care ar trebui interzise cu desăvârşire", ne-a declarat S.B., o mămică din Constanţa.
facebook
twitter
