Majorarea punctului de pensie cu 40% ar duce la o creştere a deficitului bugetar în 2021 la peste 11% din PIB

„Un risc sistemic mare este posibil prin agravarea stării bugetului public, a finanţelor publice, destabilizarea economiei dacă se majorează punctul de pensie cu 40%, ceea ce ar duce la o creştere a deficitului bugetar în 2021 la peste 11% din PIB. Am avea o reacţie a pieţelor financiare ce ar putea afecta grav economia, îngreunând revenirea în 2021. În loc de o corecţie macroeconomică ordonată, pe mai mulţi ani, am fi obligaţi la o corecţie dezordonată, foarte costisitoare economic şi social”, se precizează în raport.

Documentul face referire, între altele, şi la opinia cea mai recentă a Consiliului Fiscal, în care se menţionează că este esenţial să fie evitată o creştere a punctului de pensie cu 40%, care ar destabiliza economia şi mai mult, „în vremuri tare complicate”, când trebuie să luptăm cu COVID-19, să atenuăm efectele crizei economice, scrie Agerpres.

Citeşte şi: Florin Cîţu, anunţ de ultimă oră! Ce se întâmplă cu pensiile românilor în acest an

„Este obligatoriu să evităm ca economia românească să intre într-o spirală de criză foarte periculoasă. Acoperirea necesarului de finanţare pentru acest an este asigurată în largă măsură, dar mult mai problematică ar putea fi acoperirea finanţării pe termen mediu în lipsa unui program clar de corecţie macroeconomică. Este greu de crezut că pieţele financiare vor tolera/accepta, pentru o perioadă îndelungată, niveluri înalte ale deficitului bugetar, chiar dacă devierea de la cerinţele PSC, regulile fiscale în UE, vor rămâne suspendate şi în 2021”, se arată în raport.

Conform documentului, obiectivul ambiţios de aderare la zona euro (şi, în prealabil, de intrare în Mecanismul Cursurilor de Schimb – ERM2) nu este compatibil cu încălcarea acquis-ului comunitar cu privire la Uniunea Economică şi Monetară care exclude deficite bugetare structurale mari şi, cu deficite externe considerabile, aşa cum era situaţia României la începutul anului 2020.

Alte articole

Casa Verde Fotovoltaice: peste 19.000 de dosare au fost aprobate. Câţi bani primesc românii care sunt înscrişi în program

Cum poți să rămâi fără sute de euro în aeroport. Greșeala care te lasă fără bani chiar înainte de îmbarcare

Citeşte şi: Ludovic Orban, anunţ îngrijorător: „România se află într-un pericol extrem de mare”. Apelul premierului la partidele politice

„Este necesară creşterea veniturilor fiscale (bugetare) pentru a face faţă unor crize viitoare, pentru a avea un buget public mai robust. O creştere a bazei de impozitare ar ajuta corecţia macroeconomică din următorii ani. O asemenea creştere ar ajuta mult ca procesul de corecţie macroeconomică să nu fie însoţit de taxe şi impozite mai mari, ceea ce ar fi o corecţie suboptimă”, susţin autorii raportului.

Potrivit sursei citate, marea provocare macroeconomică începând cu 2021 este corecţia deficitului bugetar şi a dezechilibrului macroeconomic.

Citeşte şi: Kelemen Hunor: În secţia de votare nu există un risc mai mare decât când cumperi pâine

„Este îndoielnic că pieţele vor accepta deficite bugetare mari ani în şir. Trebuie făcută distincţie între cheltuieli permanente şi cheltuieli one-off, cauzate de nevoia de a atenua efectele epidemiei. Dacă revenirea economică va fi mai anevoioasă în 2021 decât cea anticipată şi ar fi nevoie de susţinere temporară a activităţii economice, este probabil că, într-un context judecat la scara europeană, să se disocieze o corecţie pe componenta structurală a deficitului total de cheltuieli nepermanente. Corecţia deficitului bugetar şi a deficitului structural, este necesară în următorii ani dacă vrem să ţinem lucrurile sub control. Această corecţie presupune un program pe câţiva ani, în concordanţă cu solicitarea CE, care să ducă deficitul aproape de 3% din PIB. Se poate gândi care ar fi combinaţii între ajustări de cheltuieli şi creştere de venituri fiscale/bugetare, în principal de mărire a bazei de impozitare. Oricum, impactul va fi semnificativ, concomitent pe cerere şi pe ofertă”, se mai spune în raport.