„Singurele care au scăpat sunt de la mâna stângă, în rest am avut patru fracturi și două operații, plus o placă de titanium pe care am scos-o după șase luni pentru că nu mă simțeam confortabil. Asta e meseria pe care am ales-o. Puteam să mă fac scriitor și aveam degetele bine mersi”, a spus Lobonţ la emisiunea „Prietenii lui Ovidiu”, de la gsp.ro.

”Nu-mi pare deloc rău că m-am făcut portar, absolut deloc! Dacă m-aș mai naște încă o dată și ar fi să aleg, tot portar aș alege. Sincer să fiu, în ultima perioadă îmi mai venea câte un gând: „De ce m-am lăsat?”. Am renunțat la 40 de ani, dar când văd prin campionatul nostru ce portari de hochei și de handbal avem, parcă, parcă îmi vine să mă reapuc”, a mai spus fostul portar al naționalei României şi al grupărilor Ajax Amsterdam şi AS Roma.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Adrian Mititelu jr., transferat la Spitalul „Alexandru ...

Biletul Zilei Pariuri1x2.ro, 24 aprilie: 100% SuperLiga pentru ...

Citeşte şi Portărița acuzată că ar fi bărbat rupe tăcerea: „”Ilegalitatea” este că nu sunt frumoasă. Voi da în judecată Federația Iordanului”

Seria neagră a început-o la Ajax, unde Lobonţ şi-a dislocat ambii umeri. În chiar primul an după transferul de la Rapid, la meciul de debut în poarta „lăncierilor”, a suferit o dislocaţie în toamna lui 2000, ratând tot restul sezonului.

Istoricul accidentărilor la mâna dreaptă:

degetul mare fisurat (sezonul 1998-’99, Rapid)
degetul mare rupt (octombrie 2012, Roma)
degetul mijlociu rupt (ianuarie 2005, Ajax)
degetul inelar rupt (ianuarie 2004, Ajax)
degetul mic rupt (noiembrie 2006, Fiorentina).

Citeşte şi Doliu în lumea sportului. A murit Tony Esposito, fostul portar de hochei pe gheață