Mâncarea ne influențează dispoziția și modul de gândire. Dezvăluirile făcute de Mihaela Bilic: „Alimentele înseamnă mai mult decât hrană”

Mihaela Bilic este una dintre cele mai apreciate nutriționiste din România, bucurându-se de aprecierea unui public numeros, care îi urmărește activitatea pe rețelele sociale. Recent, cunoscuta specialistă în nutriție a vorbit despre cum mâncarea influențează în mod direct comportamentul, dispoziția și modul de gândire. Potrivit specialistei în nutriție, pecepția gustului nu depinde doar de ingrediente sau de modul de preparare, ci și de starea emoțională, amintiri și preferințe individuale.

Citește și: Cele 4 greșeli majore pe care le fac mulți dintre cei care țin post. Mihaela Bilic: „Este o perioadă în care organismul are posibilitatea să se regenereze, să se repare, să se odihnească”

Mihaela a reamintit de observațiile făcute de Brillat-Savarin, care considera că alimentația reprezintă un element esențial de socializare, subliniind concluziile neuro-gastronomiei moderne, conform cărora savoarea unui aliment este procesată în creier, nu în gură.

„Nu putem fi prieteni până nu am mâncat o dată împreună! Gastronomia e o chestiune de „gust”, iar gusturile nu se discută! Ce sau cine decide dacă o mâncare este bună? La prima vedere am putea crede că totul depinde de calitatea ingredientelor, de măiestria bucătarului, de aspectul farfuriei sau de ambianța mesei. Se pare că plăcerile culinare, ca și preferințele estetice, nu sunt atât de ușor de decodificat și cu atât mai puțin de controlat/anticipat.

Alte articole

Alimentul mai bun decât puiul sau peștele. Nutriționista Mihaela Bilic dezvăluie cât de important este să îl consumi în sezonul rece

Cum se mănâncă corect portocala: Sfatul Mihaelei Bilic pentru a păcăli foamea. De ce fructul întreg e „aur”, iar sucul e doar zahăr

În 1825 Brillat-Savarin publică „Psihologia gustului”, precursoarea neuro-gastronomiei de azi. Deși avocat de profesie, Savarin intuiește că alimentația înseamnă mai mult decât hrană și descrie plăcerea de a mânca drept elementul principal de socializare, care aduce oamenii împreună. 

Tot el face o paralelă între plăcerea culinară, atracția pentru sex și dorința de aventură. În vremuri în care nu se vorbea despre psihologie sau neuroștiințe, observațiile practice erau dovezi de necontestat: mâncarea influențează judecata, gândurile, rațiunea! Autorul susține că alimentele au impact asupra moralului, a spiritului, a imaginației, percepțiilor, gândirii și curajului. 

Faptul că am mâncat (bine, rău, mult sau puțin) ne influențează comportamentul, dispoziția și deciziile în mod concret, direct și greu de măsurat. Cu burta plină caracterul se îmblânzește, judecata se înmoaie și devenim mai toleranți, cu alte cuvinte suntem alți oameni.

Aforismul celebru rămas de la Brillat-Savarin (înafară de celebra prăjitură care îi poartă numele) este „spune-mi ce mănânci ca să-ți spun cine ești!”. 

Ce este neuro-gastronomia. Explicatiile oferite de Mihaela Bilic

În 2006, Gordon Shepherd propune termenul de neuro-gastronomie pentru ansamblul de mecanisme neurobiologice implicate în detectarea și aprecierea gustului unui aliment, dar și legătura acestuia cu comportamentul uman. Principiul de bază al neuro-gastronomiei e că savoarea nu vine din mâncare, ci din creier.

Al doilea principiu este multi-cauzalitatea: savoarea nu apare pasiv, pe măsură ce noi înfulecăm, mestecăm, înghițim și apoi analizăm. Decizia dacă un produs e bun sau rău este rezultatul unor procese complexe, care țin mai degrabă de psihologie decât de anatomie. 

Percepția gustului la modul general nu se face în gură, așa cum presupunem, ci retronazal, printr-un mecanism inconștient de „adulmecare”. Această respirație-masticație ortonazală, care combină gustul cu mirosul duce informațiile despre mâncare direct în creier. Ceea ce noi credem a fi o banală degustare culinară, este de fapt o explozie de fascicule care „aprind” numeroase arii cerebrale, senzoriale dar și emoționale.

Savoarea unui aliment este o chestiune de gust și miros, însă evaluarea poate fi influențată major și de alte elemente colaterale, dar esențiale: aspectul farfuriei, preferințele persoanei în cauză, apetit (când ești sătul nu te mai impresionează nimic), starea de spirit, credințe și prejudecăți individuale, amintiri…mai ales amintiri!

Acest proces complex trece neobservat, lăsându-ne impresia că totul se petrece în gură, când de fapt fiecare masă e o aventură, o călătorie în timp, o proiecție a sentimentelor neconștientizate, o descătușare a emoțiilor controlate/negate. Alimentele înseamnă mai mult decât hrană, cu ajutorul lor aflăm lucruri despre noi – e un fel de incursiune în cele mai intime cotloane ale ființei noastre. Cu mâncarea cunoști omul, nu întâmplător se spune că „nu putem fi prieteni până nu am mâncat o dată împreună”!”, a spus nutriționista pe pagina sa de Facebook.

Citește și: Mihaela Bilic, adevărul despre pâinea cu maia. Este recomandată tuturor: „Este mai hrănitoare și mai ușor de digerat”