MApN face recrutări. Care sunt condițiile de admitere și salariul.

Ministerul Apărării Naționale a anunțat faptul că este în căutare de soldați pregăriți să se înroleze în armată. Acest anunț de recrutare a fost făcut în ianuarie în contextul intensificării tensiunilor în conflictul din Ucraina.
România se pregăteşte de Război. Zeci de rezervişti sunt mobilizaţi de Armată. Ce spune MApN
România caută soldaţi pe fondul crizei din Ucraina. Sunt puse la bătaie peste 400 de locuri, iar condiţiile de admitere au fost comunicat oficial.

Alte Articole

Așa prepară Nadia Comăneci sarmalele de Paște! „Așa am ...

Cauza prăbușirii străzii din Slănic. Prefectul de Prahova: ...

Vouchere de 15.000 de lei de la stat. Peste 10.000 de familii ...

În cazul unui posibil război, România trebuie să fie pregătită, motiv pentru care Ministerul Apărării pregătește deja revervişti voluntari.

Condiţiile de admitere

• vârsta: cuprinsă între 18 și 50 de ani;
• studii: minim 10 clase absolvite;
• trecerea de proba sportivă;
• trecerea probei psihologice.

Câți bani primesc soldații din Armata României

Pentru perioada de instruire de două săptămâni, soldații în rezervă vor fi remunerați cu 2.700 de lei net. De asemenea, există și o „indemnizație de instalare”, care ar putea spori venitul până la 3.900 de lei.

În perioada în care voluntarii nu participă la instrucție, aceștia vor fi remunerați lunar cu sume cuprinse între 989 de lei și 1.445 de lei. După ce au fost admiși, candidații pot reveni la meseria de bază și doar în caz de nevoie vor fi trimiși la luptă, din calitatea de soldați în rezervă.

Astfel, campania de recrutare are ca scop ocuparea a 444 de locuri de rezervişti voluntari (maiștri militari, subofițeri, gradați și soldați), rămase disponibile în unităţi militare din 15 judeţe – Arad, Bacău, Bistrița-Năsăud, Brăila, Buzău, Călărași, Cluj, Constanța, Dolj, Galați, Ilfov, Olt, Prahova, Tulcea și Vrancea.

Procesul de recrutare şi selecţie pentru seria suplimentară, care are loc până pe data de 4 februarie, se desfăşoară în baza prevederilor Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari şi a Ordinului ministrului apărării naţionale nr.M. 25/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 270/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Detalii suplimentare cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice procesului de recrutare, selecţie şi instruire, inclusiv asupra modului de aplicare a măsurilor de prevenire şi control a infecţiei cu noul coronavirus (COVID-19), pot fi obținute de la sediul centrelor militare zonale, judeţene sau de sector. Datele de contact ale acestora sunt disponibile la adresa

Documentele necesare pentru recrutare

La prezentarea la centrul militar, cetăţenii care doresc să îndeplinească serviciul militar în calitate de rezervist voluntar vor completa o cerere de înscriere și vor prezenta următoarele documente:

– actul de identitate, în original şi în copie;
– certificatul de cazier judiciar, eliberat cu maxim şase luni înainte de data depunerii;
– acte de studii şi/sau alte documente care atestă alte competenţe dobândite în viaţa civilă, în original şi în copie;
– permisul de conducere valabil, eliberat de către autoritățile române, în original şi în copie, dacă este cazul, pentru candidaţii fără pregătire militară, dacă îndeplinirea atribuţiilor postului pentru care candidează presupune conducerea tehnicii specifice;
– livretul militar, în original şi în copie, dacă este cazul, numai pentru cei care deţin calitatea de rezervist.

Cine poate fi chemat obligatoriu în Armată după declararea stării de război

Prin legea 395/2005, de la 1 ianuarie 2007, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat. Astfel, ultima încorporare a recruţilor pentru militarii în termen a fost realizată în octombrie 2006, iar pentru militarii cu termen redus, în luna iunie 20. Autorităţile pot apela la mobilizarea parţială sau totală a forţelor pentru întărirea sistemului de apărare, potrivit Adevărul.

Starea de război, de mobilizare, precum şi cea de asediu pot fi decretate de preşedintele Klaus Iohannis şi validate de Parlament. Ulterior, Ministerul Apărării (MApN) mobilizează rezerviştii de orice fel.

Este vorba de militarii rezervişti voluntari cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani care au contracte cu MApN şi sunt plătiţi chiar dacă stau acasă cu 30 la sută din soldă, cu minimum 540 de lei, în cazul unui soldat. Aceştia trebuie să se prezinte imediat la unităţile militare de care aparţin.

Armata Română s-ar baza pe cei aproape 60.000 de rezervişti, adică bărbaţii care au efectuat stagiul militar înainte de suspendarea acestuia şi sunt în posesia unui livret militar. Aceştia ştiu deja la ce unitate trebuie să se prezinte în 48 de ore şi au ataşat livretului un ordin de chemare care conţine şi cupoane de transport valabile pe mijloace rutiere, feroviare, navale sau aeriene.

În caz de neprezentare la termenul şi locul menţionate în ordin, persoana riscă închisoare de la doi la şapte ani.

Sunt obligaţi să se prezinte la unităţile militare doar rezerviştii care au până în 55 de ani, vârsta până la care sunt menţinuţi în evidenţele militarilor în rezervă.
A început războiul în Ucraina! Orașele Harkiv, Dnipro, Mariupol, Kiev și Odesa, doar câteva din locurile vizate de atacurile rusești

Cine va fi încorporat în Armată în caz de război

Legea 395/2005 prevede că, pe durata stării de război, a stării de mobilizare şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie. Legislaţia prevede că sunt încorporabili cetăţenii romani, bărbaţi, cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar.

La cerere, încorporarea se poate face la cel puţin 18 ani.

Nu sunt cetăţeni încorporabili cei clasaţi inapţi pentru serviciul militar, cu scoatere din evidenţă, conform baremului medical, personalul hirotonit sau ordinat care aparţine cultelor religioase recunoscute de lege, precum şi călugării care au o vechime în mănăstire de cel puţin 2 ani.

De asemenea, nu vor face serviciu militar persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe timpul executării pedepsei, cele arestate preventiv sau trimise în judecată până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluţionat cauza penală, precum şi cei care, în general vorbind, dar cu respectarea unor anumite condiţii, au persoane în întreţinere.

Scapă de Armată cei care au soţia bolnavă, încadrată în gradul I sau II de invaliditate, cei care au unul sau mai mulţi copii minori, iar soţia a decedat sau cei ai căror părinţi sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă.

Ce rişti dacă refuzi încorporarea în Armată

Legea 446/2006 prevede că cetăţenii care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză să îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ. În acest caz, cel încorporat poate refuza să poarte armă.

Potrivit legislaţiei, refuzarea încorporării este infracţiune şi se pedepseşte.

„Fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”, se arată la articolul 432 din Codul Penal.

Refuzarea încorporării atunci când ţara nu se află în stare de război sau asediu este pedepsită cu amenzi între 500 şi 8.000 de lei.