Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a declarat miercuri, în emisiunea Proiect de ţară: România, de la Prima News, că România poate pierde 700 de milioane de euro dacă nu implementează reformele la care le-a angajat prin PNRR, el menţionând că avem al doilea cel mai complex PNRR, după Spania, cu peste 500 de jaloane şi ţinte. Boloş a arătat că România are nevoie de infrastructură, în transport, educaţie şi sănătate şi are nevoie de bugete consistente pentru a recupera decalajele faţă de celelalte state membre.

”În luna aceasta nu numai din PNRR ci şi din politica de coeziune, banii alocaţi în mod curent din fondurile UE, avem în lucru peste 700 de milioane de euro, pe care îi avem de accesat şi trimitem în mod curent documente la Comisia Europeană şi este o sumă constantă care vine lunar”, a spus ministrul Investiţiilor.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, investiție masivă lângă ...

Un român emigrat povestește experiența sa în Norvegia: ”La ...

Marcel Boloş a precizat că sancţiunile pe care le avem ca urmare a faptului că nu îndeplinim o reformă la care ne-am angajat, considerată strategică pentru România, cam acolo ajungem, ca şi cost, 700 de milioane de euro putem pierde dacă nu implementăm reformele la care ne-am angajat prin PNRR. Este o amendă cam usturătoare pentru România dar are consecinţe asupra unei părţi însemnate a populaţiei, dacă e să discutăm de reforme cu componentă socială, sau poate să afecteze siguranţa energetică, cea economică, inclusiv componenta de infrastructură”, a spus el.

Ministrul a precizat că Comisia Europeană a adoptat o metodologie prin care dacă nu realizezi anumite componente de reformă sau investiţii din PNRR atunci îţi poate reţine sume din cererile de plată înaintate şi este un algoritm care poate ajunge la aceste sume.

Boloş a dat ca exemplu ”cuvântul temeinic din legea avertizorilor de integritate, care putea să ne coste 700 de milioane de euro”.

Marcel Boloş, despre pensiile speciale: Dacă Comisia va insista şi va fi nemulţumită, va trebui să fie luată decizia la nivelul coaliţiei, a Guvernului

”Avem al doilea cel mai complex PNRR, avem peste 500 de jaloane şi ţinte”, a menţionat Boloş, arătând că pe primul loc este Spania, cu 507 de jaloane şi ţinte.

”Sunt ţări care au fost mai prudente. Puteam cu jaloane mai consistente, să ţintim lucruri mari. (..)  În abordările strategice, când ai un timp limitat la dispoziţie şi Comisia insistă să nu fie un mecanism definitiv, în astfel de situaţii nu îţi permiţi o puzderie de jaloane şi ţinte, unele au o valoare de 10 milioane de euro, asta face grea misiunea celor care implementează, pentru ca la acele termene să pui pe masă rezultate””, a afirmat el.

Întrebat cum ar fi redactat el acest PNRR, ministrul a spus că nu s-ar referi la număr de jaloane ci la obiectivele de ţară, pentru că ”România are nevoie de infrastructură, în transport, educaţie şi sănătate şi are nevoie de bugete consistente pentru a recupera decalajele din urmă ale statelor membre şi pentru care avem ca şi model în faţă strategii de urmat la nivelul UE”.

”E limpede că aici ar trebui să ne orientăm spre infrastructură şi mediul de afaceri. România are nevoie de locuri de muncă şi investiţii”, a spus Boloş.

Ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a declarat miercuri, în emisiunea Proiect de Ţară: România, că ”decizia de reducere a cuantumului pensiilor speciale versus riscul de depopulare din sisteme şi argumentele cu ce se întâmplă în UE trebuie să fie baza discuţiilor cu Comisia Europeană”, în privinţa reformei cerute în PNRR privind pensiile speciale. El a mai arătat că sunt ţări care au analizat foarte bine ce câştigă şi ce pierd dintr-o reformă, şi a dat cazul Bulgariei care a renunţat la decarbonizare şi Lituania care a renunţat la reforma fiscală

Marcel Ciolacu, despre pensiile speciale: Dacă luăm ad-litteram ce ne-am asumat în PNRR depopulăm MApN, MAI, Justiţia

”Noi avem termenul acesta pe care trebuie să îl respectăm şi care, dacă depuneam cererea de plată în trumestrul întâi, trebua să punem pe masă această lege a pensiilor speciale în conformitate cu cerinţele din PNRR. Dar noi avem nişte criterii foarte dure pe care le avem în PNRR, primul criteriu legat de sustenabilitate, trebuie să facem dovada că aceste cheltuieli anuale cu pensiile le putem suporta pe o periodă lungă de timp. (..) Decizia aceasta de tăiere a pensiilor speciale, pe fond acest lucru îl spune Comisia, ar însemna că aliniem regulile de contributivitate din sistemul de pensii generale la cele speciale”, a spus Marcel Boloş.

El a precizat că este vorba de ”o decizie e care Guvernul o poate lua pentru alinierea acestor reguli din sistemul general la sistemul de pensii speciale, însă trebuie asumată şi partea de consecinţe, care este o depopulare a serviciilor publice, apărare naţională”, ministrul arătând că acest lucru ne poate duce la riscul de populare migrare a forţei de muncă din aceste servicii publice.

”Trebuie o strategie bine articulată, e ca şi cu decarbonizarea (..) Noi discutăm atât de procentul aplicat la baza de calcul dar a doua modificare de substanţă este baza de calcul. Comisia, asa rezultă din solicitări şi observaţii, că trebuie să se extindă pe perioada de activitate a benefiiarului şi noi până acum discutam fie de ultimul salariu brut sau de o perioadă limitată de timp”, a explicat Boloş.

Întrebat dacă s-ar putea renunţa la aceatsă reformă a pensiilor, Marcel Boloş a arătat că ”drumul reformelor care este scris în PNRR şi angajat prin decizie este unul foarte limpede şi un drum care continuă chiar dacă este foarte greu”.

”Am spus că sunt ţări care au analizat foarte bine ce câştigă şi ce pierd dintr-o reformă, cazul Bulgariei care a renunţat la decarbonizare şi Lituania care a renunţat la reforma fiscală. Sunt ţări care au început să facă o anaiză post beneficiu, ce câştigi şi ce pierzi”, a spus ministrul Investiţiilor.

El a completat: ”Dacă e să luăm în calcul că există un risc de depopulare pentru servicile publice de importanţă strategică pentru România, soluţia cred că este una de mijloc”.

”Decizia de reducere a cuantumului pensiilor speciale versus riscul de depopulare şi argumentele ce se întâmplă în UE trebuie să fie baza discuţiilor cu Comisia. Noi avem discuţii. Aici contează foarte mult, dincolo de ce ne fixăm şi ce se discută în spaţiul pubic, ce punem pe masă în privinţa simulărilor, pe criteriul de sustenabilitate şi cum reuşim să convingem Comisa că proiectul de lege pe care îl va adopta Parlamentul va răspudne cerinţelor de sustenabiliitate şi contributivitate”, a afirmat Marcel Boloş.

Marcel Boloş a precizat că ministerele de linie conrfimă aceste ieşiri din sistem şi este o îngrijorare pe bună dreptate a ministerelor.