Săptămâna Albă este o intrare treptată în Postul Mare, după ospețele din „Câșlegii de Iarnă”, respectiv din perioada dintre Crăciun și Lăsatul secului, când se fac petreceri, nunți etc. De asemenea, această săptămână mai este cunoscută în popor ca fiind cea a nebunilor, pentru că acum „numai nebunii pornesc a se însura, numai proștii și urâții satelor abia acum dau zor ca să se căsătorească, pe când toți cei cuminți, câți au avut de gând să se însoare în decursul cârnilegilor, s-au însurat deja cu mult mai înainte” (Marian, 1898, citat de Ion Ghinoiu, 2002). Este ultima săptămână dinaintea unei lungi perioade de privațiuni și, prin urmare, este un răstimp de agitație, nebunii, veselie, manifestări dezlănțuite, care culminează cu petrecerea plină de excese dată cu o zi înainte de intrarea în post. Pe de altă parte, Săptămâna nebunilor este marcată și de acte rituale specifice începutului de an agrar, celebrat la echinocțiul de primăvară. Astfel, prof. Ion Ghinoiu preciza: „prin fixarea Paștelui în raport cu echinocțiul de primăvară și faza lunară, cele mai importante sărbători și obiceiuri păgâne au fost împinse în afara ciclului pascal, la Lăsatul secului și la Rusalii”.

Săptămâna Albă: Creştinii se pregătesc pentru postul Paştelui

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Loc feeric la 5 km de Târgu Jiu. Poiana narciselor a înflorit ...

Polițist prins drogat la începutul turei, transportat la spital ...

Ion Chelcea, în 1939, scria că tinerii se mascau în personajele unei nunți, de la mire și mireasă, la nași, preot, dascăl și până la nuntași, și străbăteau așa ulițele satului, speriind copiii și sărutând fetele tinere. Se îndreptau către un pom sub care era oficiată o parodie de cununie. Se opreau apoi la râu, unde mirii se spălau pe mâini, într-un gest ritual, apoi se îndreptau cu toții către casele oamenilor, unde erau cinstiți cu băutură.

Zilele acestei săptămâni au și ele denumiri corespunzătoare, potrivit Agerpres. Prima zi este Lunea albă, cunoscută și ca Lunea burdufului, pentru că atunci se taie burduful de brânză. În Marțea albă, e bine să se mănânce brânză. Nu se spală rufe și nu se face baie, fiindcă albește părul. În Miercurea albă este dezlegare la lactate și pește. Nici în această zi nu e bine să te speli pe cap, ca să nu încărunțești de timpuriu. În Joia nepomenită sau Joia necurată, femeile spală cămășile, ca să fie albe peste an, dar nu torc, ca să nu le fie în primejdie bărbații, duși cu treburi la pădure. Se mai numește și Joia furnicilor, pentru că femeile aduc ofrande acestor insecte. Se face o turtă din făină sau din mălai, care se unge cu unt sau cu brânză și se așază pe un mușuroi, pentru ca insectele să aibă ce mânca și să nu facă pagube în timpul verii. Urmează prima din cele 12 vineri scumpe de peste an, care se marchează înaintea fiecărui praznic. Se țin cu post și rugăciune, mâncând numai seara, pentru binele casei și pentru curățirea sufletului. În unele sate, sunt ținute îndeosebi de tineret, pentru a avea noroc la căsnicie. În Sâmbăta albă se fac plăcinte și se dau de pomană. Bărbații nu lucrează, fiind în primejdie de căzături, iar femeile nu cos și nu spală cămăși bărbătești. Se împart colăcei, colivă cu lumânări mici și plăcinte, pentru ca cei ce le dau de pomană să aibă ce mânca pe lumea cealaltă. Fetele aduc câte un ulcior de apă de la izvorul cel mai rece și dau de pomană ca să aibă izvor în cealaltă lume. Se mai spune că în Săptămâna albă nu se toarce, ca să nu se facă peste an viermi în fructe. De asemenea, ca să nu-ți albească părul și să nu orbești, nu e bine să te speli pe față și pe cap, decât dacă pui în albie o bucățică de brânză.

Săptămâna nebunilor se încheie cu duminica de lăsatul secului de brânză, ultima zi de petrecere înaintea postului Sfintelor Paști.

Nu se face baie martea

Martea nu ai voie sa speli deoarece aceasta munca amana norocul si bunastarea in casa. De asemenea, si imbaierea este privita cu ochi rai de cei care respecta traditiile dinaintea Postului Pastelui. Se spune ca cine se spala pe cap va avea parul carunt inainte de vreme.

Martea din Saptamana Luminata poarta numele de Martea Alba si este impusa drept zi nelucratoare. Nu se spala, nu se calca, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomana in aceasta zi pasca ramasa de la Paste si vin rosu.

Daca e miercuri, e dezlegare la peste

Pe langa lactate (singurele produse recomandate spre a fi consumate in aceasta saptamana), se da dezlegare la carnea de peste.

Joia se spala haine

Femeile au voie sa spele haine joia, cunoscuta si ca zi necurata. E musai sa fie albite camasile si hainele de culoare alba deoarece tin membrii casei feriti de orice primejdie. Tot joi se face o turta din malai, care se unge cu unt si branza si se asaza pe un musuroi de furnici ca aceste insecte sa nu faca pagube in timpul verii.

Vinerea se tine post si rugaciune

Vinerea este o zi de post si rugaciune in care e bine sa fie consumate ciorbe de legume sau preparate care nu contin carne.

Sambata se dau de pomana placinte

In Sambata Alba, gospodinele trebuie sa dea de pomana placinte pentru ca barbatii sa munceasca mai cu spor si sa nu riste accidentari la munca. In unele zone ale tarii, se duc placinte si lumanari la morminte pentru ca decedatii sa aiba ce manca in lumea de dincolo.

Duminica, ultima zi de mancare de origine animala

Duminica dinaintea inceperii Postului Pastelui este ultima zi din saptamana cand se mai poate manca branza si lapte. Tot in aceasta zi, nu se toarce pentru ca vor aparea viermi in fructe.