Calendar ortodox 22 aprilie 2025. Sfântului Teodor era originar din Galatia, dintr-un sat cu numele Sicheon. A trăit în vremea împăratului Iustinian cel Mare (527-565).
Ortodoxe
Sf. Ier. Teodor Sicheotul, episcopul Anastasiopolei
Greco-catolice
Sf. cuv. m. Teodor
Romano-catolice
Ss. Soter şi Caius, pp.; Leonida, m.
În ziua de 22 aprilie, în calendarul creştin ortodox se face pomenirea Sfântului Ierarh Teodor Scheotul.
Era nelipsit de la slujbele bisericeşti, locul său predilect de rugăciune fiind la o biserică închinată Sfântului Mucenic Gheorghe, aflată în muntele din apropierea cetăţii.
A îmbrăcat haina monahală când se afla în pelerinaj la Ierusalim şi vizita mănăstirile din împrejurimi, deşi cu felul vieţii era de mult călugăr.
Întors acasă, s-a instalat din nou în apropierea bisericii Sfântului Gheorghe. A fost înzestrat cu darul vindecării minunate, al clarviziunii şi al rugăciunii neîncetate. Strângându-se în jurul său tot mai mulţi ucenici, Sfântul Teodor a construit o mănăstire închinată patronului său spiritual, Sfântului Gheorghe.
După moartea episcopului Timotei al Anastasiopolei, a fost ales episcop al acestei cetăţii, demnitate din care s-a retras mai apoi. Şi-a sfârşit viaţa în mănăstirea pe care a zidit-o, la o vârstă înaintată. (sursa: vol. „Vieţile Sfinţilor„)
A treia zi de Paști este supranumită Marțea Albă, zi foarte importantă și notată tot cu cruce roșie în calendarul ortodox. Ce se întâmplă în această zi și care sunt cele mai cunoscute tradiții legate de Marțea Albă. Ce trebuie să facem și ce nu, conform obiceiurilor.
A treia zi de Paşte este, în acelaşi timp şi Marţea Albă din Săptămâna Luminată, zi în care nu se lucrează, iar femeile dau de pomană pasca și vinul roșu care au rămas de la Paște. De asemenea, în ziua a treia se întorc vizitele făcute în prima zi a Paştelui, iar ouăle se pot ciocni şi „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”.
În ultima zi de sărbătoare a Paştelui, în trecut, oamenii obişnuiau să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite altădată „Umblatul cu pasca“. Obiceiul îşi are originea din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Hristos.
În unele zone ale ţării, în a treia de Paşte, finii obişnuiau să dăruiască naşilor şi cumetrii între ei nu numai pască, ci şi colaci.
În Moldova, în ziua a treia se întorceau vizitele făcute în prima zi a Paştelui.
Tot în Marţea Albă au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (pâinea de împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor.
Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.
Mihai Voropchievici dezvăluie zodia care va avea noroc triplu în Săptămâna Luminată
Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii.
Vinerea Scumpa este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.