Martonyi: România nu este considerată un duşman de nicio forţă politică majoră din Ungaria

„Am venit aici ca prieten. În Ungaria nu există forţă politică majoră care să considere duşman România”, a afirmat Martonyi, el arătând că în problema minorităţilor cu România există „discuţii, nu certuri”.

El a arătat că „prin dialog sincer” se poate ajunge la obţinerea unor rezultate dorite şi cu privire la minorităţi. „Am obţinut rezultate în anii precedenţi, dar s-ar putea să nu fie complete. Sunt deosebiri de vedere, încordări, momente mai grele. În momentele mai grele, trebuie să fim prudenţi. De aceea am venit aici. Trebuie să avem încredere”, a spus Martonyi, arătând că Budapesta a sprijinit şi va sprijini în continuare „interesele legitime” ale minorităţii maghiare din România şi nu are nimic împotrivă ca şi Bucureştiul să facă acelaşi lucru în privinţa minorităţii româneşti din Ungaria.

Citeşte şi Janos Martonyi, la MAE: Dacă cineva vrea să pună aici DRAPELUL SECUIESC, nu sunt împotrivă

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

De asemenea, ministrul ungar a subliniat faptul că România este a doua piaţă de export pentru Ungaria, după Germania, un lucru mai puţin cunoscut, iar Budapesta doreşte ca şi pe piaţa ungară să vină cât mai mulţi investitori români, cu produse româneşti şi să existe o Cameră de comerţ româno-ungară care să stimuleze această cooperare.

Alte articole

Posibil atac cibernetic în România. Șase magazine, aparținând aceluiași lanț comercial, au fost afectate. DNSC a fost sesizat

Presa franceză avertizează asupra ameninţărilor ruseşti din România. Le Monde analizează sabotajele şi incidentele cu drone de la graniţa NATO

El a amintit de importantele proiecte energetice comune ale celor două ţări, dar şi de infrastructura de transporturi, arătând că trebuie ca interconectarea să se facă şi la nivel de autostrăzi.

La rândul său, ministrul Corlăţean a punctat faptul că sistemul de protecţie a minorităţilor din România este „un model care depăşeşte în numeroase situaţii standardele europene omologate şi care este foarte apreciat ca atare pe plan european şi internaţional”.

Citeşte şi Şefii SRI şi SIE, prezenţi la MAE la aniversarea parteneriatului româno-ungar

„Ne dorim, în acelaşi timp, mai mult echilibru în eforturile depuse de autorităţile ungare în favoarea minorităţii române din Ungaria, astfel încât aceasta să se bucure la nivel de standarde europene, de drepturile respective pentru prezervarea identităţii naţionale”, a punctat Corlăţean.

Ministrul Corlăţean a amintit şi de importanţa parteneriatului strategic dintre cele două ţări. „Din păcate, unii dintre politicienii contemporani au tendinţa de a se raporta superficial la acest parteneriat strategic româno-ungar, ignorându-i poate importanţa sa deosebită pentru ţările noastre şi regiunea în care trăim, trecând relativ uşor peste eforturile şi meritele unor generaţii succesive de politicieni români şi ungari, aparţinând mai multor curente politice, care au construit cu migală acest parteneriat strategic”, a spus el.

Corlăţean a evidenţiat şi el importanţa schimburilor comerciale dintre cele România şi Ungaria.

„Comerţul nostru bilateral a bătut adevărate recorduri în plină criză economică, 7,3 miliarde de euro în anul 2011, iar cifrele pe care le deţinem cu privire la volumul comerţului bilateral aferent primelor 11 luni ale anului 2012, ne fac să sperăm la o nouă creştere. Privind la aceste cifre, nu pot să nu constat faptul că perioada de criză i-a ajutat pe întreprinzătorii români şi unguri să se descopere reciproc (…) Cele peste 11.500 de companii româneşti cu capital ungar şi cele peste 6.000 de companii cu capital românesc din Ungaria dau o dinamică deosebită legăturilor economice dintre statele noastre”, a afirmat el.

Corlăţean a mai arătat că prin dezvoltarea parteneriatului strategic în domenii cum ar fi apărarea, infrastructura, serviciile de asistenţă în cazuri de urgenţă, tinerii, turismul, cultura, „românii şi ungurii vor putea să reprezinte pentru celelalte ţări din regiune un model de urmat, aşa cum parteneriatul franco-german a fost şi este o sursă de inspiraţie pentru noi”.