Mărturia unui medic român stabilit în Franţa: Când eşti medic, eşti ca un soldat când pleci la război

In Franța s-a depășit pragul de 12.000 de morți din cauza coronavirusului. Dacă în estul Franței, apogeul epidemiei a fost depășit, în regiunea Parisului, a doua cea mai afectată regiune de coronavirus, vârful epidemiologic nu este încă atins.

Citește și: Franţa se pregăteşte de prelungirea măsurii de izolare, în contextul pandemiei de coronavirus

Medicul Alina Ciofu susține că totul s-a întâmplat extrem de rapid după ce s-a declanșat planul alb prin care spitalele rechiziționează în urgență mijloacele materiale și umane ca să poată face față unui aflux important de pacienți.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

”Totul s-a întâmplat într-un mod foarte rapid după ce s-a declanșat planul alb. Planul alb este un plan prin care spitalele rechiziționează în urgență mijloace materiale și umane ca să poată face față unui aflux important de pacienți. Pentru spitalul din Montargis am declanșat acest plan alb. Prin acest plan alb au fost rechiziționate un sfert din paturile de medicină, din care pacienții au fost externați, iar aceste paturi sunt păstrate pentru afluxul important al pacienților care sunt susceptibili de a veni la urgențe. La clinica chirugicală, anesteziștii au fost rechiziționați să facă din serviciul de anestezie paturi de reanimare. Aceste paturi au fost secundate ulterior de crearea unui serviciu de îngrijiri continue post reanimare, post terapie intensivă pentru pacienții care au fost inițial spitalizați la reanimare, tocmai pentru a limita afluxul în reaminare din spitalele înconjurătoare și mai ales din spitalul regional de la Melun” , povestește medicul.

Medicul român se află în serviciul de post reanimare, creat cu participarea voluntară a medicilor.

”În mod normal în acest serviciu de post reanimare nu era nimeni pentru că nu exista. E un serviciu care a fost creat cu participarea voluntară a medicilor de la clinică ca să îi ajutăm pe anesteziști. Anesteziștii au fost rechiziționați pe serviciul de reanimare, iar noi, pe gărzi de 12 ore, ne-am propus să urmărim în serviciul de post reanimare bolnavii care sunt mai puțin gravi” , continuă aceasta.

Perioada de reanimarea poate dura o săptămână sau chiar zece zile, perioadă în care pacienții au nevoie de o supraveghere apropiată. Această perioadă este extrem de fragilă, iar unele persoane pot avea complicații ulterior, chiar dacă au ieșit din reanimare.

”În primul rând, sunt pacienți foarte fragili, pentru că, așa cum numele le indică, sunt pacienți care ies din reanimare, dacă au șansa să iasă din reanimare. Perioada post reanimare poate fi o perioadă destul de lungă, de o săptămână, zece zile, în care oamenii au nevoie de o supraveghere apropiată. Se continuă toate tratamentele începute în reanimare. Li se continuă oxigenul. Mulți dintre ei sunt pacienți în vârstă care sunt denutriți și trebuie alimentați. Se fac analize regulate de sânge să se vadă care este toleranța medicamentelor. Li se fac diverse examene complementare. Este o perioadă foarte fragilă. Unii bolnavi se pot complica ulterior, chiar ieșind din reanimare. Pot chiar muri” , susține medicul.

Medicul român este specializat în diabetologie, însă se implică în mod direct în lupta coronavirusului.

”Când ești medic, ești ca un soldat care pleci la război. În primul rând a fost o obligație de rechiziționare generală a tuturor forțelor și a tuturor medicilor din spital. Ne-am întâlnit ca să vedem cum putem gestiona acest aflux de pacineți, știind că nu eram niciunii infecționiști ca să putem să îi luăm în grijă. Dar la bază, în primul rând suntem medici și am reușit să creăm o listă de gardă. Cei care sunt de gardă pot, chiar dacă nu sunt în specialitatea lor și au dificultăți, să aibă în permanență fie un medic de reanimare, fie un medic anestezist cu care sunt în binom și pot cere întotdeauna un aviz sau o luare în grijă în cazul unui bolnav care se agravează” , susține aceasta.

În spitalul în care lucrează medicul, toate urgențele care vin cu salvarea trec printr-o zonă de filtru, triaj, unde sunt întâmpinați de un medic, o infirmieră și o asistentă medicală.

”Cred că nimeni nu și-a imaginat această experiență inedită. Este foarte greu și trebuie să ai o capacitate de flexibilitate și de adaptare foarte mare. O foarte mare parte din medici au pus-o în aplicare de îndată ce epidemia a început. Bineînțeles că trăim în fiecare zi și descoperim noi situații medicale, noi situații de urgență. A fost necesară și organizarea unui serviciu de gardă, de triaj la urgențe unde suntem îmbrăcați în costum de protecție pentru a tria pacienții care sunt COVID pozitiv, față de pacienții care sunt COVID negativ. E foarte important ca pacienții care sunt suspecți COVID plus să aibă un circuit individual în interiorul spitalului, să urmeze circuitul COVID și să limiteze riscul de contaminare al celorlalți pacienți. Toate urgențele când vin cu salvarea sau de oriunde vin, trec la spital prin această zonă de filtru, de triaj, unde suntem un trinom, un medic, o infirmieră și o asistentă medicală îmbrăcați în costume de protecție. Se face acest triaj pe baza unui test, a unor întrebări, a unor simptome care sunt în favoarea sau nu a unei infecții cu COVID 19. Cei care sunt suspecți urmează acest ciruit special și sunt duși fie în reanimare, fie în serviciu direct COVID” , încheie medicul.