Acestea contin Bisfenol A (BPA), o chimicala toxica ce a fost corelata cu tulburari reproductive si neurologice, si un risc crescut de aparitie a cancerului de san si de prostata, a diabetului zaharat si a bolilor de inima. Evita, asadar, rosiile si alte alimente conservate si inlocuieste-le cu fructe si legume proaspete, sau treci macar la branduri comerciale care folosesc recipiente de sticla pentru ambalarea produselor, mai ales a alimentelor acide cum sunt rosiile.

 

 

Bovinele sunt prin definitie ierbivore, organismul lor nefiind adaptat unei alimentatii pe baza de cereale. Dar astazi, fermierii isi hranesc animalele cu porumb si soia pentru a le ingrasa mai repede. Avantajele banesti ale crescatorilor de animale (si avantajul preturilor mai mici din magazinele alimentare) isi pun amprenta, in schimb, asupra calitatii si valorii nutritive a produselor, astfel ca noi, consumatorii, ajungem sa cumparam carne nehranitoare si nesanatoasa.

 

Mezelurile sunt de obicei produse din carnea obtinuta de la animalele crescute cu hormoni, antibiotice si multe alte substante medicamentoase. Aceste tipuri de carne contin, de asemenea, nitrit de sodiu si alte arome chimice si coloranti. Carnea procesata trebuie evitata cu orice pret, deoarece creste exponential riscul imbolnavirii de cancer.

 

 

Chimicalele din alcatuirea ambalajelor de plastic pentru popcorn, printre care se numara si acidul perfluorooctanoic, fac parte dintr-o clasa de compusi corelati cu tulburarile de infertilitate, avertizeaza un studiu recent al UCLA. In testele pe animale, aceste chimicale au provocat boli canceroase hepatice, testiculare si pancreatice. Potrivit studiilor, expunerea ambalajelor la caldura emanata de cuptoarele cu microunde face ca aceste substante sa se evapore si sa se impregneze din ambalaj in mancarea continuta.

 

 

Problema cu legumele radacinoase este ca acestea absorb toate erbicidele, pesticidele si fungicidele din sol. Iar cartofii atat de populari „beneficiaza” din plin de tratatemente cu fungicide in timpul sezonului de crestere, dupa care sunt stropiti cu erbicide inainte de sezonul de recoltare. Si asta nu e tot. Mai sunt tratati o data si dupa recoltare pentru a preintampina incoltirea lor.

 

 

Somonii inghesuiti in tarcuri si hraniti cu soia, deseuri de pasari si pene de pui hidrolizate nu prea mai au nimic in comun cu somonii de provenienta piscicola. Carnea somonului de crescatorie contine mai putina vitamina D si mult mai multi contaminanti, printre care si chimicale cancerigene, PCB-uri, substante ignifuge bromurate si pesticide precum dioxina si DDT. Cercetarile stiintifice au corelat DDT-ul cu aparitia diabetului zaharat si a problemelor de obezitate, desi unii nutritionisti mai sustin ca beneficiile acizililor grasi omega-3 ar depasi intrucatva aceste riscuri. De asemenea, somonii de crescatorie primesc cantitati mari de antibiotice si sunt expusi la tot felul de pesticide care se transfera in totalitate la om prin consumul de carne contaminata.

 

Producatorii de lapte trateaza vacile de lapte cu hormon de crestere bovin recombinant (rBGH sau rBST) pentru a creste productia de lapte. Dar rBGH-ul creste riscul de infectare a ugerului, astfel ca uneori in lapte mai ajunge chiar si puroi. In plus, determina o crestere cantitativa in lapte a unui hormon denumit factor de crestere insulinic. La om, nivelurile ridicate ale hormonului IGF-1 pot incuraja aparitia cancerului de san, de prostata si de colon.

 

 

Alimentele modificate genetic sunt un motiv real de ingrijorare, deoarece implica manipularea ADN-ului si a codul genetic, inclusiv transferul de gene de la o specie la alta. Soia fermentata este singurul tip de soia cu adevarat adecvat consumului uman, in timp ce pe glob aproape 90% din toate culturile de soia sunt modificate genetic. Pe termen lung, imbolnavirile sunt inevitabile, mai ales cele legate de dezechilibre hormonale si activitate canceroasa.

 

 

Intr-o competitie a fructelor tomnatice celor mai bogate in pesticide, merele ar castiga detasat. De ce? Pentru ca acestea sunt grefate individual ca fiecare soi in parte sa isi pastreze aroma distinctiva. Aceasta practica face ca merele sa nu dezvolte rezistenta la daunatori si sa necesite o stropire frecventa. Industria producatoare sustine ca aceasta metoda nu ar lasa in urma substante periculoase. Muncitorii agricoli sunt foarte predispusi la boli de cancer datorate expunerii directe la aceste chimicale. In plus, tot mai multe studii coreleaza ponderea crescuta de pesticide din organism (din toate sursele) cu boala Parkinson.