Mesajul lui Putin de Anul Nou 2026 pentru soldaţii care participă la „operaţiunea militară specială” din Ucraina: „Cred în voi şi în victoria noastră!”

Liderul rus Vladimir Putin a afirmat miercuri, în discursul său de Anul Nou, că Rusia crede în „victoria” sa în Ucraina, la aproape patru ani de la începutul ofensivei sale şi într-un moment în care Moscova acuză Kievul că a lansat un atac împotriva reşedinţei liderului rus, ceea ce generează temeri că negocierile pentru găsirea unei soluţii diplomatice vor fi blocate, relatează AFP.

Război în Ucraina. Evacuări de urgenţă în nordul ţării, 14 localități afectate de bombardamente rusești. Zelenski, ameninţat cu moartea

În cadrul tradiţionalului său discurs televizat de Anul Nou, Putin s-a adresat soldaţilor ruşi care participă la „operaţiunea militară specială” din Ucraina, lansată în februarie 2022. „Cred în voi şi în victoria noastră!”, le-a spus el, asigurând că trupele ruse luptă „pentru patria lor, pentru adevăr şi dreptate”.

Acest discurs a marcat simbolic 26 de ani de la venirea sa la putere: la 31 decembrie 1999, predecesorul său, Boris Elţîn, şi-a anunţat demisia şi numirea lui Vladimir Putin în funcţia de preşedinte interimar.

Alte articole

Bombe adevărate de Anul Nou. Ucraina a lovit un depozit de petrol din apropierea Moscovei VIDEO

Mesaje de Anul Nou 2026. Cele mai frumoase felicitări şi urări pentru cei dragi de Revelion 2026

Anul 2026 va începe în condiţiile în care o soluţionare diplomatică a conflictului din Ucraina, cel mai sângeros din Europa de după al Doilea Război Mondial, pare în continuare foarte incertă, cel puţin pe termen scurt.

Pe front, trupele Kremlinului, mai numeroase, continuă să atace şi să câştige teren, în timp ce negocierile stagnează.

Miercuri, armata rusă a reiterat acuzaţiile potrivit cărora Ucraina ar fi atacat cu drone o reşedinţă a preşedintelui Vladimir Putin, publicând un videoclip care arată un aparat ce ar fi fost doborât în timpul acestui atac, pe care Kievul îl neagă. Armata rusă a publicat miercuri şi o hartă care ar arăta traiectoria proiectilelor lansate în timpul acestui presupus atac, precum şi mărturia unui bărbat prezentat ca fiind un locuitor al unui sat situat în apropierea reşedinţei preşedintelui rus.

VIDEO Rusia mută arsenal nuclear mai aproape de Europa! Belarusul, videoclip cu rachete ruseşti Oreşnik mutate pe teritoriul său

Moscova a acuzat Kievul că a atacat cu 91 de drone, în noaptea de duminică spre luni, o reşedinţă a lui Vladimir Putin situată în Valdai, între Moscova şi Sankt Petersburg, un obiectiv extrem de bine păzit. Ucraina a negat imediat, a subliniat lipsa dovezilor şi a susţinut că Moscova încearcă astfel să justifice blocarea negocierilor pentru găsirea unei soluţii la conflict.

Şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a acuzat miercuri Rusia că încearcă să „deraieze” eforturile de pace cu Ucraina, avansând acuzaţii „nefondate”.

Aceste acuzaţii pun într-adevăr la îndoială continuarea negocierilor diplomatice începute în noiembrie pentru a încerca să se pună capăt războiului.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat marţi: „Consecinţele (acestui atac) se vor traduce printr-o înăsprire a poziţiei de negociere a Federaţiei Ruse”.

La rândul său, Institutul American pentru Studiul Războiului (ISW), care documentează luptele dintre Rusia şi Ucraina, a pus la îndoială veridicitatea acestui atac. Marţi, ISW a declarat că nu a văzut imagini ale amatorilor sau în mass-media rusă care „de obicei” sunt publicate după „atacuri ucrainene în profunzime” în Rusia, cum ar fi cel asupra reşedinţei lui Vladimir Putin.

Ca răspuns la bombardamentele ruseşti, Kievul lansează în mod regulat atacuri cu drone în Rusia, uneori foarte departe de graniţele sale, iar aceste atacuri sunt de obicei confirmate la faţa locului de mass-media locală sau de canalele Telegram.

În această toamnă, atacurile ruseşti au devastat din nou reţeaua energetică ucraineană, deja avariată în urma valurilor anterioare de bombardamente din 2022. Sute de mii de oameni suferă în mod regulat de întreruperi ale alimentării cu energie electrică şi încălzire, uneori pe perioade lungi de timp.