Adriana Viliginschi a fost considerată victimă în dosarul morții milionarului și chiar a reușit să obțină despăgubiri. Însă, anchetatorii conturează o imagine complet diferit și spun că rolurile ar fi fost inversate dramatic, de la victimă la complice într-o altă crimă.
Procurorii susțin că femeia ar fi ajutat-o pe prietena sa cea mai bună, Amiana Păștină, să își ucidă mama pentru moștenire. Deși nu ar fi fost prezentă în momentul crimei comise de fiica victimei de 59 de ani, ea ar fi jucat un rol crucial în planificare: a oferit sfaturi privind sedativele folosite pentru a adormi victima și metodele prin care ar fi putut fi șterse urmele, inclusiv distrugerea imaginilor video din locuință.
Peste toate aceste acuzații se mai adaugă și suspiciuni mai vechi din dosarul Kreiner. Ancheta a stabilit, la momentul respectiv, că asasinii ar fi acționat după ce au primit un pont de la o persoană apropiată miliardarului. Acest detaliu a reaprins speculațiile legate de fosta parteneră.
Situația a devenit și mai tensionată după ce unul dintre cei trei suspecți în cazul uciderii lui Kreiner, audiat la Curtea de Apel Alba Iulia, a lansat acuzații directe și extrem de dure la adresa ei: ,,Au făcut acoperirea perfectă să dea vina pe noi. Ea este criminala. Este diabolică”, a spus Laurențiu Ghiță, unul dintre cei trei suspecți de crimă, despre Adriana Viliginschi, fosta parteneră a lui Kreiner.
De asemenea, au apărut detalii incendiare și despre lupta pentru moștenire rămasă după moartea milionarului. Chiar foștii ei avocați susțin că femeia ar fi acționat strategic în relația cu avocații care au reprezentat-o.
Potrivit procurorilor, imediat ce ar fi fost sigură că a obținut o parte din moștenirea lui Kreiner, Adriana și-ar fi concediat avocații și ar fi refuzat să le mai achite onorariile.
„Doar după ce și-a securizat bunurile obtinute de pe urma lui Kreiner Adrian Kreiner si după ce i-a fost explicat că, de principiu, orice alte bunuri ale defunctului (care ar fi putut apărea ulterior) vor reveni fiicei sale, debitoarea comunică hotărârea de “încetare” a Contractului de asistentă juridică, arătand că: “Începând cu data prezentei 18.12.2023, vă aduc la cunostinţă că nu mai aveti dreptul de a mă mai reprezenta si de a face nici un demers în numele subsemnatei”, mentionand în mailul trimis:“Îmi pare atât de rău ca trebuie să îți trimit asta, dar simt că la nivel profesional nu rezonăm. Vreau doar ca la nivel personal să rămânem la fel”.
Miza ar fi fost uriașă: plata către avocați era stabilită procentual din moștenire, iar, potrivit surselor, femeia nu ar mai fi vrut să împartă nimic.
„Conform contractului de asistenţă juridică, la art. 2 onorariul urma să fie achitat în funcţie de ce bunuri imobile şi mobile se moşteneau după defunctul Kreiner ###### şi reprezenta o cotă procentuală de 3 % pentru bunurile imobile şi 6 % pentru bunurile mobile raportată la o valoare care nu era concretă. Pactul de quota litis este o convenţie încheiată între avocat şi clientul său înainte de soluţionarea definitivă a unei cauze, convenţie care fixează exclusiv totalitatea onorariilor avocatului în funcţie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau într-o sumă de bani, un bun sau orice altă valoare”.
Conflictul a degenerat rapid. Femeia a ajuns să fie executată silit, iar avocații au vizat direct o proprietate evaluată la 1,2 milioane de euro, primită moștenire de la Adrian Kreiner. Chiar dacă instanță a dispus inițial executarea, Adriana a contestat, motivând că suma datorată este mult prea mică în raport cu valoarea casei.
„În speță, contestatoarea a arătat în esență că executarea silită are loc în temeiul unui contract de asistență juridică lovit de nulitate absolută, întrucât onorariul a fost stabilit exclusiv în baza unui pact de quota litis. Pe de altă parte, executarea silită ar genera un prejudiciu contestatoarei, întrucât s-a început executarea silită imobiliară pentru un bun în valoare de 1.200.000 euro, în condițiile în care se execută o creanță de 17.000 euro”.
Apărătorii au contraatacat, susținând că imobilul i-a revenit fără niciun efort personal.
„Un alt aspect, este faptul că apelanta nu a contribuit cu absolut nimic la moştenirea bunului imobil situat pe #### ########### ### #, #### #####, întrucât conform Certificatului de Moştenitor Legal şi Certificat de Legatar nr. 61 întocmit de către notar public ####### ####### ###### la data de 23.11.2023, imobilul a fost moştenit de pe urma defunctului Kreiner Adrian în baza Testamentului autentificat sub nr. 297 din 01.06.2016”.
Situația a devenit și mai tensionată după ce, pe 6 noiembrie 2025, Adrianei i-a fost trimisă somația imobiliară, prin care i se cerea achitarea datoriei, altfel urmând să fie pusă în executare silită casa.
Femeia a făcut apel împotriva deciziei, iar în prezent dosarul pare blocat, după ce s-a stabilit că trebuie judecat de un alt complet.