Mihaela Bilic propune un sistem revoluționar pentru reducerea risipei alimentare. Inspirându-se din modelul restaurantelor „all you can eat”, nutriționistul atrage atenția asupra tendinței de a consuma în exces, stimulată de oferta nelimitată.
Pentru a evita aruncarea mâncării, anumite localuri au introdus taxa pentru ceea ce rămâne în farfurie. Chiar dacă mulți ar putea fi revoltați de metodă, aceasta pare să dea roade. „Cum ar fi să plătim pentru mâncarea pe care o aruncăm, nu pentru ceea ce mâncăm? Sigur cunoașteți cu toții restaurantele de tip ‘all you can eat’ la care plătești o sumă fixă și mănânci până nu mai poți. Alții le spun ‘all inclusive’ sau ‘bufet suedez’, dar principiu; e același: multă mâncare din care te servești singur, fără porții individuale sau limită de cantitate.
Ce se întâmplă în astfel de situații? Instinctele ne împing la lăcomie, o facem lată și ne îndopăm peste măsură, avem ochii mai mari decât stomacul și nu ne putem abține, vrem din toate și TOT! La final, în loc să ne bucurăm de așa ospăț, rămânem cu o senzație neplăcută: am pierdut controlul și am exagerat”, a spus Mihaela Bilic într-o postare pe Facebook.
Mihaela Bilic subliniază faptul că în fața porțiilor nelimitate, pofta câștigă. Totuși, la final ne dăm seama că nu putem consuma tot, iar produsele rămân neconsumate. „Restauratorii care se încumetă să propună un astfel de bufet diversificat, au venit cu o soluție ingenioasă: nu plătești o sumă fixă ca să mănânci cat poți, ci plătești la gramaj tot ce rămâne în farfurie neconsumat.
Este incredibil cum se ni se schimbă comportamentul și suntem capabili să devenim ponderați când vine vorba de bani! Brusc ne trezim că putem să gustăm un pic din fiecare preparat, că nu mai umplem cu vârf farfuria… știm să fim cumpătați și moderați dacă ne ustură la portofel!”, a continuat Mihaela Bilic.
Statistici recentă arată că, în România, o familie cumpără de sărbători de patru ori mai multă mâncare decât e necesar. Circa 49% din risipa alimentară din România se realizează la nivelul gospodăriilor individuale ale populației și ar însemna anual 2,5 milioane de tone de alimente, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Potrivit unei analize Economedia, românii aruncă anual o cantitate mare de alimente, suficient cât să umple 127.500 de camioane. Aliniate în coloană, aceste camioane reprezintă distanța de la București până la München. Cantitatea aruncată anual ar putea hrăni orașul Cluj-Napoca timp de 20 de ani. De asemenea, până la 50% din toată risipa alimentară o produc consumatorii individuali din orașe, conform „Ghidului anti-risipă” realizat de Food Waste Combat, din anul 2020. Mâncarea gătită este cel mai des risipită, spun cei de la Food Waste Combat, aceasta reprezentând 24% din totalul de alimente, după care urmează fructele și legumele cu 22%, respectiv 21%; pâinea și produsele de panificație în procent de 20%, laptele și produsele lactate 11%; 1% carnea și 1% alte alimente care nu sunt menționate.
În același timp, românii cheltuie între 30% şi 40% din venit pentru alimente, comparativ cu media în UE de 10%, conform datelor Comisiei Europene, în timp ce la nivelul Uniunii Europene, în fiecare an, se risipesc peste 59 de milioane de tone de alimente, ceea ce înseamnă 132 kg pe persoană, transmite site-ul Consiliului European.