Joburi pe timp de vară vs vacanțe. Salariile, între 2.000 de lei și 4.500 de lei

S-a terminat Bac-ul, unii încep emoţiile pentru facultate, iar alţii vor o vară relaxată, dar şi cu bani de buzunar.  Mii de tineri din România aleg să lucreze sezonier, fiind motivați de salariile care ajung până la 4.500 de lei, dar și de programul flexibil. Totodată, aceștia bifează în CV-uri experiența pe care managerii o au în vedere atunci când vine vorba de angajarea cu normă întreagă.

Spre exemplu, Radu, în vârstă de 22 ani, a ales să experimenteze în această vară rolul de angajat într-un restaurant, programul și salariul fiind cele mai importante elemente pentru el.

Citește și: Salarii 2025. Cât câştigă „în mână” un şofer pe camion, angajat de MApN. Nu se cere Bac, nu lucrează weekendurile!

„M-a ajutat financiar. Programul este atât de flexibil încât îmi permite să fac cam tot ce mi-aş dori. Şi pe lângă asta, noi fiind generaţia Z ne dorim să fim mai liberi şi cu salariul şi cu programul”, a spus tânărul pentru Observator.

Alte articole

Ce studii pot urma cei care nu au promovat examenul de Bacalaureat. Alternativele pe care tinerii le au

Concedieri 2025. Zeci de ingineri au fost dați afară de la locul de muncă. Alți angajați urmează să fie disponibilizați până la sfârșitul lui august

Angajatorii recunosc că cea mai mare provocare este să găsești tineri serioși, care să nu dea bir cu fugiții după câteva zile.

Nu vreau sa fiu sclav! – Generatia care fuge de munca si viseaza la milioane din crypto si Instagram
Tot mai multi tineri din Romania adopta o mentalitate care ii indeparteaza de munca traditionala, fiind atrasi de promisiunile unei vieti fara efort promovate pe retelele sociale. Influencerii care afiseaza un stil de viata luxos, veniturile spectaculoase generate de platforme precum OnlyFans sau de criptomonede si povestile despre succes obtinut „peste noapte” le alimenteaza convingerea ca un job clasic este o forma de „sclavie”. Aceasta schimbare de mentalitate ridica semne serioase de intrebare cu privire la viitorul pietei muncii si la impactul pe termen lung asupra economiei.

Economistul Andrei Caramitru a vorbit recent despre acest fenomen, avertizand asupra riscurilor pe care le implica. „Am si eu copii, deci cunosc zona asta intre 10 si 20 de ani. Din cauza retelelor sociale, multi tineri sunt confuzi. Li se spune de catre diversi influenceri ca totul e foarte simplu: investesti in cripto si devii milionar, vinzi orice pe internet si te imbogatesti. Multi dintre cei care se afiseaza cu masini de lux si elicoptere de fapt nu au nimic, dar reusesc sa creeze aceasta iluzie a succesului facil”, spune Caramitru.

Problema principala, subliniaza economistul, este ca tinerii pierd notiunea realitatii. „Sunt trei lucruri foarte simple care aduc succesul: sa fii serios, sa muncesti mult si sa ai o directie. Daca nu ai nicio directie, nu muncesti serios si nici nu ai rabdare, vei ajunge pierdut in spatiu”, avertizeaza el.

O alta problema semnalata de specialisti este ca tinerii refuza tot mai des locurile de munca disponibile, fie pentru ca nu le ofera suficienta libertate, fie pentru ca salariile de inceput nu sunt la nivelul asteptarilor lor, asteptari influentate de ceea ce vad online. Multi angajatori sustin ca se confrunta cu o realitate ingrijoratoare: tinerii aplica pentru joburi, dar nu se prezinta la interviuri sau, daca sunt angajati, renunta dupa cateva zile.

„Am vorbit cu multi antreprenori. Vin tineri, aplica la job, dar nu se prezinta la interviu. Sau vin la munca si pleaca dupa o saptamana, pentru ca spun ca nu vor sa fie sclavi. Ce inseamna asta? Ca nu accepta sa le spuna seful ce sa faca. Sau ca salariul li se pare prea mic, pentru ca pe Instagram au vazut ca se castiga 10.000 de euro pe luna si ei au 600 euro ca incepator”, explica Andrei Caramitru.

Aceasta mentalitate este amplificata de succesul unor platforme precum OnlyFans, unde persoane fara studii superioare sau abilitati speciale pot castiga sume impresionante, postand continut pentru abonati. La fel, domeniul criptomonedelor a creat o aura de oportunitate financiara rapida, desi majoritatea investitorilor neexperimentati pierd bani. Retelele sociale nu reflecta insa realitatea muncii din aceste domenii. Putini dintre cei care incearca sa faca bani din aceste surse reusesc, iar majoritatea raman dezamagiti, fara un plan de rezerva.

Intrebarea pe care si-o pun insa majoritatea specialistilor ramane insa in picioare: ce impact va avea aceasta tendinta asupra economiei? Pe termen scurt, angajatorii se confrunta deja cu o lipsa de forta de munca, in special in sectoare care necesita munca fizica sau calificare profesionala. Pe termen lung, daca aceasta mentalitate se va extinde, societatea risca sa ajunga la o criza de competente, cu generatii intregi care nu vor fi pregatite pentru locurile de munca traditionale.

„Nu avem aşteptări prea mari, doar să fie responsabili şi asta spune tot. Dacă ar fi responsabili, ar respecta programul, ar respecta munca şi atât”, a spus Steluța, angajator, pentru sursa citată anterior.

„Foarte mulţi am avut şi foarte mulţi au plecat. În prezent avem, aici avem o echipă destul de tânără, pot spune că sunt cel mai bătrân dintre toţi”, a mărturisit Ionuţ, managerul unei pizzerii.

În luna iunie a acestui an, 25.000 de tineri au aplicat pentru un loc de muncă sezonier. Anul trecut, aproximativ 40.000 de tineri s-au angajat pe timpul verii. 

„Valul de căldură ne obligă să angajăm tineri din facultăţi sau licee care iau vacanţa şi au nevoie de un loc de muncă. Au inceput CV-urile să curgă, am chiar astăzi un interviu, un băiat la probă”, a spus un angajator.

Salariile pornesc de la 2.000 de lei și pot urca până la 4.500 de lei în funcție de post și experiență. În țara noastră, sub 20% din tineri lucrează sezonier în Horeca: în hoteluri, restaurante, baruri sau cafenele.

Citește și: Salarii 2025. Patronii de restaurante nu își mai permit să își plătească angajații, după mărirea salariului minim: „Cât să-i dau unui spălător de vase?”

Aplicări la locuri de muncă prin telefon sau WhatsApp: Ce joburi sunt la mare căutare

Peste 180.000 de joburi au fost disponibile, în primul an de la lansare, pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs.ro și dedicată candidaților care își doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin pașii tradiționali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV sau aplicarea fără a avea un contact direct cu angajatorul.
Orașele mari rămân cei mai activi angajatori, astfel încât cele mai multe joburi au venit din partea angajatorilor din București, Cluj – Napoca, Timișoara, Ploiești, Pitești, Oradea, Brașov și Iași. Pentru că nu doar circuitul de aplicare, ci și cel de recrutare este mult simplificat și permite contactul direct între candidați și recrutori, inclusiv angajatorii foarte mici, din orașe de provincie au început să posteze anunțuri. Majoritatea se află în căutare de candidați pentru poziții entry level și blue collar (pentru cei care nu au studii superioare), dar și de muncitori calificați și necalificați.

Vedem tot mai mulți candidați care au nevoie urgentă de un loc de muncă sau care vor să grăbească procesul de angajare, mai ales în condițiile în care 2025 a fost, până acum, cel puțin, un an în care a crescut durata de așteptare de la momentul aplicării până la momentul în care candidații primesc răspuns de la angajatori. Atunci când tot acest proces se întinde pe o perioadă mai mare de câteva luni, adesea apare un sentiment firesc de frustrare. De aceea, candidații își doresc să aibă acces direct și imediat la angajatori prin aceleași mijloace pe care le folosesc și în comunicarea de zi cu zi, în viața personală, respectiv telefon sau whatsapp.

Din numărul total de joburi postate până acum, 54% se adresează candidaților care au liceul absolvit, 23% celor care au studii superioare, 22% muncitorilor necalificați și aproximativ 1% absolvenților de master sau celor care au studii doctorale. Cele mai multe anunțuri vin din partea angajatorilor din retail, horeca, turism, transport – logistică sau industria alimentară.

Legat de comportamentul lor de aplicare, 43,8% dintre aplicări s-au făcut prin telefon, 23,8% prin Whatsapp și 31% prin email. ”Dincolo de aceste date, mai observăm un element interesant, legat de orele la care obișnuiesc să aplice. Cea mai mare parte a aplicărilor este făcută în intervalul orar 11.00 – 13.00, mulți dintre candidații care și lucrează folosind pauza de masă în acest scop. Tot legat de comportamentul lor de aplicare, vorbim despre o categorie de candidați care sunt foarte sensibili la salariu și care caută să afle ce salariu ar putea câștiga înainte să aplice. Cu toate acestea, doar 27% dintre anunțuri au salariul afișat în descriere”, punctează Bogdan Badea.