Ministrul Agriculturii: „În unele judeţe, suprafeţele declarate calamitate de secetă sunt mai mari decât cele însămânţate”

„În ceea ce priveşte procesele verbale de constatare a pagubelor, din înştiinţările făcute de către fermieri, sunt 1,6 milioane hectare calamitate, din ceea ce s-a verificat până acum – 941.000 de hectare. Sigur, aceste echipe de constatare a dimensiunii pagubelor lucrează continuu şi sâmbătă şi duminică, pentru că noi, la finele lunii mai, vrem să avem încheiate aceste procese verbale, iar până la 15 iunie să avem sintezele pe judeţe, pe comune, pe parcele, ca să ştim cum anume vom face despăgubirile”, a spus Adrian Oros.

Ministrul Agriculturii a făcut un apel la fermieri şi la cei care fac parte din echipele de constatare, pentru că în unele judeţe,
„suprafeţele consemnate calamitate se apropie sau chiar depăşesc suprafeţele raportate în toamnă ca fiind însămânţate”.

„Vreau să fac un apel şi la fermieri, dar în primul rând la cei care fac parte din comisiile de constatare, pentru că în unele judeţe suprafeţele consemnate calamitate se apropie sau chiar depăşesc suprafeţele raportate în toamnă ca fiind însămânţate. Probabil, fie în toamnă s-au raportat greşit acele suprafeţe, fie echipele care constată şi fac procesele verbale nu îşi fac întotdeauna treaba. Noi vrem să-i despăgubim pe toţi cei care sunt păgubiţi, dar datele după care calculăm şi vom face aceste despăgubiri trebuie să fie date reale”, a adăugat Adrian Oros.

Alte articole

Subvenții APIA 2025. Câți bani primesc agricultorii de la stat în luna iunie

Ciorile fac prăpăd în agricultură. Fermierii, neputincioși în fața păsărilor protejate prin lege. ”Au distrus culturile de porumb pe zeci de hectare”

Acesta a afirmat că sunt fermieri în zone în care există infrastructură principală care a fost reabilitată, dar nu au reuşit să irige din cauza lipsei echipamentelor de udare, astfel că împreună cu Ministerul Economiei a fost gândită o schemă de sprijin pentru a-şi cumpăra echipamente de udare, în aşa fel încât toţi cei care se află în zona în care se poate iriga să aibă posibilitatea să facă acest lucru.

De asemenea, ministrul Agriculturii a anunţat că va suplimenta în acest an cu 10% alocările financiare pentru Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale. În cadrul acestui program, în primii trei ani s-au investit 110 milioane de euro, anul acesta a fost alocată o sumă de 50 de milioane de euro, care va fi suplimentată cu 10% pentru a finalizarea a încă 11 obiective de investiţii, în aşa fel încât să fie acoperite încă 200.000 de hectare irigate la finalul anului.

„Noi am demarat un studiu privind o strategie de gestionare a apei. Pentru că irigaţiile sunt o parte importantă, dar sunt doar o componentă a acestei strategii de gestionare a apei pe care trebuie s-o aibă orice ţară. Noi până acum, din fericire, pentru că au fost suficiente precipitaţii, cu excepţia a câtorva ani, probabil nu a fost necesar să gândească sau să se adopte o asemenea strategie, dar sunt ţări în lumea aceasta, chiar în Europa, în care apa întotdeauna a ajuns foarte greu şi totuşi au o strategie de gestionare a apei, pentru că apa este una dintre resursele cele mai importante. Din păcate se demonstrează că apa poate să fie şi o resursă epuizabilă şi atunci trebuie să avem foarte mare grijă cum o vom gestiona pe termen mediu şi lung. Şi în afară de extinderea lucrărilor de irigaţii, pentru că noi acum discutăm, începând din 2016, de reabilitarea vechii infrastructurii de irigaţii, care ar deservi, dacă ar fi făcută perfect şi infrastructura principală şi cea secundară, şi dacă toţi fermierii ar avea echipamente de udare, doar două milioane de hectare în anumite zone ale ţării, lucrări făcute înainte de 1990”, a declarat Adrian Oros.

Potrivit sursei citate, în alte zone din ţară sunt deja suprafeţe întinse care nu au avut amenajări de irigaţii niciodată, dar care ar avea nevoie, însă acolo ar trebui gândit un sistem de irigaţii mai inteligent în care „să nu ne batem cu legile fizicii”.

„Adică să lăsăm apa să curgă, să nu o împingem pentru că reţeaua hidrografică a României, o spun specialiştii, eu mă consult cu oameni care sunt de meserie, poate fi folosită în mod inteligent această reţea hidrografică pe care o are România, în aşa fel încât zonele acelea să fie irigate cu un consum mult mai mic de energie, folosind inteligent această reţea hidrografică. Dar, în paralel, am demarat şi trebuie să demarăm o discuţie serioasă şi cu mediul asociativ din agricultură despre lucrările care pot să prevină deşertificarea, sunt lucrări specifice, în aşa fel încât să folosim apa nu neapărat parcimonios, dar s-o folosim mai cu inteligenţă şi mai drămuit”, a subliniat şeful MADR, menţionând că sunt lucruri care costă şi care durează.

Nu în ultimul rând, Oros a reamintit că fermierii care au întors culturile, în încercarea de a recupera din pierderi, vor fi şi ei despăgubiţi.

În aceea ce priveşte paşii de urmat pentru despăgubiri, oficialul MADR a mai spus că trebuie încheiate evaluările, astfel încât până la 15 iunie să existe o sinteză, pentru a se şti exact care este suprafaţă, tipul de cultură, fermierii şi localitatea.

Citeşte şi: Ministerul de Finanţe anunţă cu cât a scăzut economia României în timpul pandemiei de coronavirus